Sfinţii Atanasie şi Chiril, serbaţi astăzi în două biserici ieşene

Credincioşii din Iaşi sunt aşteptaţi astăzi să participe la slujba Sfintei Liturghii, cu prilejul serbării hramului, la Mănăstirea Copou-Podgorii, singura aşezare monahală din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei ocrotită de „Sf. Atanasie şi Chiril“. Sărbătoare va fi astăzi şi la Biserica „Sf. Atanasie şi Chiril“ din incinta Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie din Iaşi.

Mănăstirea „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ - Podgorii din Grădina Botanică va îmbrăca astăzi, 18 ianuarie 2010, straie de sărbătoare. Programul liturgic dedicat cinstirii Sfinţilor Atanasie şi Chiril, arhiepiscopii Alexandriei, a început aseară cu slujba Privegherii şi va continua astăzi cu Ceasurile, slujba Acatistului şi Sfânta Liturghie, la care vor participa, ca în fiecare an, sute de credincioşi. Biserica Mănăstirii Copou-Podgorii a fost reactivată ca aşezământ monahal de călugăriţe în anul 2001, de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, sfântul lăcaş primind şi al doilea hram, „Duminica mironosiţelor“. Ascultările monahale ale comunităţii se împletesc cu nevoile duhovniceşti ale credincioşilor care frecventează acest minunat loc. Astfel, alături de slujbele bisericeşti care se oficiază zilnic, în cadrul mănăstirii funcţionează şi ateliere de croitorie, broderie şi pictură. Foarte mulţi credincioşi, cei mai mulţi intelectuali, mai ales din lumea universitară, merg în zilele de sărbătoare către această biserică şi la cimitirul dimprejurul ei, unde se odihnesc mulţi oameni de seamă ai Iaşului. Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a fost ridicată de voievodul Vasile Lupu în 1638, în codrii seculari ai Copoului. Legenda spune că, în timpul unei invazii a tătarilor în Iaşi, doamna Teodosia, soţia voievodului, a fugit îngrozită în pădure, ascunzându-se într-o scorbură de copac. După ce furia tătarilor a trecut, domnitorul şi-a căutat în toate părţile soţia, mergând pe culmile dealurilor până ce auzi, în vale, lătratul câinelui său de vânătoare. De bucurie că şi-a găsit soţia sănătoasă, Vasile Lupu porunci tăierea copacului şi, drept mulţumire lui Dumnezeu, a ridicat biserica. Mănăstirea Podgorii-Copou a devenit biserică de parohie, în 1864, după secularizarea averilor mănăstireşti. Chiar dacă nu are pictură veche pe zid, aceasta pierzându-se în urma reparaţiilor repetate, s-a păstrat totuşi catapeteasma, care datează din sec. al XVIII-lea. La sfârşitul veacului al XX-lea, sfântul lăcaş a necesitat ample lucrări de restaurare, fiind pictat în întregime de artiştii Vasile şi Violeta Carp.

„Biserica Doamnelor“, paraclis al Spitalului de Pneumoftiziologie

Hram va fi astăzi şi la Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ din Iaşi. La acest sfânt lăcaş, care funcţionează ca paraclis al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie din Iaşi, îşi desfăşoară activitatea misionară de caritate pr. Dumitru Păduraru, care este şi redactor în cadrul Departamentului Teologic al postului Radio TRINITAS. Aseară, aici a avut loc slujba Vecerniei unită cu Litia, oficiată de un sobor de preoţi în prezenţa a numeroşi credincioşi. La final a avut loc o agapă frăţească. Programul liturgic va continua astăzi cu slujba Utreniei şi cea a Sfintei Liturghii, în cadrul căreia se vor citi rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile primite. De asemenea, în cadrul slujbei de Parastas vor fi pomeniţi ctitorii acestui sfânt lăcaş, precum şi foştii angajaţi ai spitalului, care au trecut la Domnul. Sărbătoarea va continua cu Ziua pneumologului ieşean, manifestare în cadrul căreia vor fi premiaţi foştii angajaţi ai spitalului, care au ieşit la pensie. Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a fost construită în perioada 1672-1674 şi este amplasată în centrul vechi al oraşului. Nu se ştie cu precizie numele ctitorului. Unii vehiculează numele doamnei Margarita, soţia domnitorului Simion Movilă, iar alţii vorbesc despre un ierarh cu numele Atanasie Patelaros, care era administrator al bunurilor mănăstireşti greceşti din Moldova. Biserica a fost distrusă de un incendiu în secolul al XIX-lea, apoi a fost afectată de bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial şi de cutremurele care s-au succedat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Iniţial, sfântul lăcaş a fost pictat, în prezent însă nu se păstrează nimic din pictură. Edificiul este construit în formă de navă, în stilul clasic moldovenesc. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniţă. În opinia unor istorici, biserica are una dintre cele mai frumoase catapetesme din Moldova. Timp de aproape 50 de ani a fost închisă, iar starea de degradare s-a accentuat. În anul 1997 a fost redeschisă şi dată în folosinţa doamnelor din asociaţia filantropică Societatea Ortodoxă a Femeilor Române (SOFR) din Iaşi, condusă de către inginer Margareta Vlad. Din acest motiv, ea se mai numeşte şi „Biserica Doamnelor“.