sâmbătă, 19 august 2017

Părintele Viorel Sevastre, pe cărarea cerurilor

La Biserica „Sfinţii Voievozi” - Roşca din Iaşi a fost oficiată vineri, 18 august 2017, slujba înmormântării vrednicului preot Viorel Sevastre (1947-2017). Alături de soborul numeros de preoţi, pentru odihna sufletului slujitorului Sfântului Altar s-au rugat sute de oameni care l-au cunoscut şi preţuit.


În amurgul zilei de 15 august 2017, îşi încheia clipele de viaţă pe acest pământ părintele Viorel Sevastre, cunoscut în oraşul Iaşi şi nu numai ca fiind parohul de la Biserica „Sfinţii Voievozi” - Roşca de pe strada Eternităţii. După doar câteva zile de suferinţă pe patul de spital, timp în care s-au înălţat rugăciuni pentru sănătatea sa, a fost chemat la Domnul în ziua cinstirii Praznicului Adormirii Maicii Domnului. Sicriul cu trupul neînsufleţit a fost depus în Biserica „Sfinţii Voievozi” - Roşca, unde a slujit vreme de trei decenii. La căpătâiul părintelui s-a rugat în una din serile de priveghere şi Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Ziua înmormântării părintelui Viorel a adunat în jurul sicriului cu trupul neînsufleţit sute de oameni: membri ai familiei, preoţi, prieteni, credincioşi, fii duhovniceşti dar şi autorităţi locale. Cu toţii au adus o floare sau o coroană frumos împodobită în semn de preţuire faţă de slujitorul Bisericii noastre. Alături de acest mic „dar”, a fost vărsată şi o lacrimă pentru că de acum chipul luminos al părintelui nu va mai fi printre cei ce l-au cunoscut.

Întâlnirea cu părintele Viorel era întotdeauna o bucurie”

Într-o atmosferă de pace şi de binecuvântare, un sobor mare de preoţi a oficiat slujba înmormântării în locaşul de închinăciune unde părintele Viorel a slujit aproape jumătate din viaţa sa. Delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, a fost părintele Adrian Zaharia, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, din soborul slujitorilor făcând parte părinţi profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, părinţi consilieri şi inspectori de la Centrul eparhial Iaşi, părinţi protopopi şi stareţi, dar şi slujitori din parohii şi mănăstiri de pe tot cuprinsul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. La finalul slujbei, părintele Adrian Zaharia a citit mesajul de condoleanţe al Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, din care vă redăm un fragment: „Plecarea din această lume a părintelui Viorel înseamnă mutarea la cer a unui fiu duhovnicesc, dar în acelaşi timp al unui tată, soţ sau părinte al dumneavoastră şi al multor credincioşi care au primit binecuvântarea, sfatul sau iertarea. Dincolo de implicarea pe care a avut-o în această ultimă parohie, reţinem legătura sufletească dintre preotul Viorel Sevastre şi păstoriţii lui. Întâlnirea cu părintele Viorel Sevastre era întotdeauna o bucurie, acesta având o fire veselă şi optimistă. Întâtdeauna era cu zâmbetul pe buze, neplângându-se niciodată de nimic, toate acestea fiind rodul unei aşezări duhovniceşti pe care o avea. Înalţ rugăciuni către Dumneze să vegheze asupra doamnei preotese, asupra copiilor şi nepoţilor, ca să le poarte de grijă. Să rugăm pe Dumnezeu să aşeze sufletul preotului Viorel în lumina împărţiei Sale, în Taborul ceresc, acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit”.

A avut nişte calităţi deosebite”

Părintele Daniel Profir, protopop al Protopopiatului 2 Iaşi, a adresat un cuvânt din partea preoţilor prezenţi la slujba înmormântării în care a creionat câteva calităţi ale părintelui Viorel: „Hristos Domnul a lucrat prin viaţa părintelui Viorel, care s-a ghidat după cuvintele Sfântului Grigorie de Nazianz care a spus: <<Trebuie sa fiu eu mai întâi curat şi apoi să curăţ pe alţii. Să fiu eu înţelept ca să înţeleptesc pe alţii. Să fiu eu lumină, ca să luminez pe alţii. Să fiu eu aproape de Dumnezeu, ca să apropii pe alţii. Să fiu eu sfânt, ca să sfinţesc pe alţii>>. Bucuria părintelui era cu siguranţă izvorâtă dintr-o aşezare sufletească nădăjduitoare întru Hristos Domnul”. Părintele Ioan Hrecinic, preot slujitor la Mănăstirea Teodoreni – Burdujeni, judeţul Suceava, a rostit câteva cuvinte din partea colegilor de facultate ai părintelui Viorel: „A fost un om de caracter, stăruitor în bine şi săritor în a ajuta pe cei din jur. A avut nişte calităţi deosebite, pe care le-a dobândit prin post, prin rugăciune şi prin greutăţile pe care le-a întâmpinat încă din copilărie, când a rămas orfan de mamă. Transmit din partea colegilor condoleanţe sincere, dragostea şi respectul nostru”. În sunetul cântărilor specifice şi în dangătul clopotelor, sicriul cu trupul însufleţit al părintelui Viorel a fost purtat pe umeri de preoţi în jurul bisericii. În cadrul celor trei opriri, s-au rostit ectenii pentru odihna sufletului său. Cortegiul s-a îndreptat apoi spre Cimitirul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” - Moara de Vânt, unde sicriul a fost aşezat în mormânt după rânduială. (Constantin Ciofu – Ziarul Lumina, ediţia de Moldova)