Sufletul bun al părintelui Constantin Mihoc a plecat către ceruri

Părintele Constantin Mihoc, paroh la Biserica „Sf. Arhangheli” din Berlin şi profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti a fost condus sâmbătă, 15 august 2009, pe ultimul drum de peste 1500 oameni atât din ţară cât şi de peste hotare. Slujba de înmormântare a fost oficiată de patru arhierei din Sfântul Sinod al Bisericii noastre.

Trupul neînsufleţit al părintelui Constantin a fost adus din Germania miercuri dimineaţă la Biserica „Buna Vestire” din localitatea Sfântul Ilie, comuna Şcheia de lângă Suceava, după ce, mai întâi a poposit după sosirea în ţară la Biserica „Sf. Vineri” din Bucureşti şi la Catedrala arhiepiscopală din Suceava. De când părintele „s-a aflat” în capela sfântului lăcaş din satul natal, rugăciunile şi privegherile nu au încetat iar cei care l-au cunoscut, îndrăgit şi iubit pe preotul Constantin i-au adus în semn de recunoştinţă flori şi coroane. Slujba Înmormântării Preoţilor a început la ora 16:00 şi a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Serafim, Mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor şi de PS Timotei, Episcopul Episcopiei Române a Spaniei şi Portugaliei, înconjuraţi de un sobor de peste 100 de preoţi. După ce s-a făcut un trisaghion în sfântul lăcaş închinat Bunei Vestiri, ierarhii, preoţii şi rudele părintelui au ieşit în procesiune în curtea bisericii unde slujba a continuat. Aici, sicriul a fost înconjurat de prapuri, cruci şi de rudele, defunctului la care s-au adăugat numeroşi preoţi şi credincioşi. După slujba de înmormântare, Înalt Preasfinţitul Pimen a citit mesajul de compasiune al Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat familiei părintelui Constantin Mihoc. De asemenea, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a menţionat faptul că, cei zece copii ai soţilor Nicolae şi Aglaia Mihoc au fost crescuţi în lumina Sfintei Evanghelii iar “acolo unde au fost trimişi, ei s-au dovedit slujitori vrednici de urmat. Părintele Constantin a avut un sfârşit mucenicesc pentru că nu s-a dat înapoi să lucreze şi cu palmele pentru a pregăti terenul unde se va înălţa o sfântă biserică”, a amintit IPS Pimen.

PS Timotei a citit mesajul de condoleanţe al IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. Vasile Andriciuc, primarul comunii Şcheia şi-a manifestat regretul pentru trecerea la Domnul a părintelui Constantin, sperând totodată ca ziua în care trupul unuia din cei mai iubiţi fii ai satului Sfântul Ilie a fost coborât în groapă să-i unească pe toţi în jurul bisericii.

Pr. Nicolae Burlan, de la parohia „Sf. Vineri” din Bucureşti a apreciat legătura strânsă pe care părintele Constantin Mihoc o avea cu prietenii pe care şi-i făcea şi pe care îi pomenea mereu în rugăciunile sale.

Pr Burlan cuvant inmormantare pr. Constantin Mihoc

„Credinţa în Înviere să se înrădăcineze puternic în inima familiei”

Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan a vorbit în cuvântul său despre perioada în care l-a cunoscut pe părintele Constantin, apoi a citit încă o dată rugăciunea a treia de dezlegare din slujba de Înmormântare pentru Preoţi pentru a reliefa gândul pe care ar trebui să-l aibe cei prezenţi faţă de familia celui plecat la Domnul. „Să ne întrebăm în acelaşi timp care este gândul părintelui Constantin pentru noi cei de faţă. Facultatea de Teologie din Bucureşti, comunitatea ortodoxă românească din Berlin şi familia se întristează. Trebuie să avem gândul pornit din Învierea lui Hristos pentru că această despărţire este de scurtă durată. Iată ce spune slujba Înmormântării pentru noi cei de faţă <>. Să-l rugăm pe Dumnezeu să cuprindă sufletul bun şi mare al părintelui Constantin iar credinţa în Înviere să se înrădăcineze puternic în inima familiei celei mici şi a celei mari”, a spus IPS Teofan.

IPS Teofan cuvant inmormantare pr. Constantin Mihoc

“Era un părinte blând, bun şi deosebit”

Ultimul cuvânt a aparţinut Înalt Preasfinţitului Serafim, care a exlicat faptul că părintele Constantin a trăit în ultima perioadă a vieţii sale o stare de Înviere. „În părintele Constantin Mihoc am putut întâlni fiecare din cei care l-am cunoscut fără să ne dăm seama un sfânt. Semnele sfinţeniei s-au arărat în moartea lui însăşi. Părintele a trăit o stare de Înviere cu adevărat cu luni înainte de a fi chemat la Domnul. Moartea părintelui este asemănătoare cu cea a Sf. Atanasie din Aton, care a plecat la Domnul când se construia Marea Lavră, prima dintre mănăstirile mari ale Muntelui Athos. Părintele Constantin a fost un părinte rugător, smerit, neiubitor de argint. Misiunea părintelui a fost una personală de la om la om. Aşa i-a câştigat pe oameni, prin contactul personal. S-a dus de nenumărate ori în casele oamenilor şi i-a găsit departe de Dumnezeu”, a mărturisit IPS Serafim care a reafirmat faptul că jertfa părintelui Constantin şi a fratelui Nicolae se află la temelia bisericii care se va construi în Berlin.

IPS Serafim cuvant inmormantare pr. Constantin Mihoc

În sunetul clopotelor şi al cântărilor specifice, sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui Constantin a fost purtat pe umeri de preoţi în jurul Bisericii „Buna Vestire”. Pe parcursul acestei procesiuni s-au rostit ectenii pentru odihna sufletului părintelui Constantin. Apoi, cortegiul s-a îndreptat către mormântul părintelui aflat în curtea Bisericii „Buna Vestire” iar aici a avut loc rânduiala specifică înhumării preoţilor. Părintele Constantin Mihoc a fost iubit şi îndrăgit nu doar de fraţii preoţi sau de colegii sfinţiei Sale, ci şi de credincioşii de la parohiile unde a slujit. “A fost un preot foarte bun cu un glas dulce care ne-a păşit pragul casei de trei ori. Când vedeai cuminţenia şi bunătatea lui te cuprindeau fiorii. Ultima dată l-am văzut în urmă cu trei luni când a venit în Cuejdi. A ţinut o predică aşa de frumoasă care îţi umplea sufletul de bucurie”, Mărioara Afloarei, din localitatea Cuejdi, comuna Gârcina, judeţul Neamţ. “Era un părinte blând, bun şi deosebit, cu un calm care avea un dar de la Dumnezeu în slujirea la care era chemat. Am rămas mereu impresionată de modul în care slujea Sfânta Liturghie. De multe ori aveam impresia că în sfântul altar se află însuşi Mântuitorul”, ne-a relatat cu lacrimi în ochi Maria Puşcaşu din satul Sfântul Ilie.

Cititi si: „Părintele Constanurmă o lumină deosebită“tin Mihoc, prin părăsirea acestei lumi, lasă în