Pasiune, la 23 de ani, pentru portul popular din Bucovina

Tradiţiile, obiceiurile şi portul naţional mai sunt ţinute în zilele noastre de puţini oameni. În Bucovina, înainte de marile sărbători, credincioşii încă mai scot straiele pe care le-au moştenit de la înaintaşi, pentru a le purta la sfintele slujbe. Silviu Horaţiu Ilea este un tânăr din Câmpulung Moldovenesc pasionat de portul naţional. El poate fi văzut îmbrăcat în costum popular în fiecare duminică şi zi de sărbătoare. În ultimii 12 ani a intrat în zeci de case, în căutare de costume naţionale, obiecte sau fotografii vechi. Le-a adunat pe toate, le-a restaurat şi conservat, din dragoste faţă de tradiţia bucovineană, moştenită de la bunica lui.

Silviu Ilea ne-a aşteptat îmbrăcat într-un costum de lucru, alcătuit din iţari, cămaşă din bumbac, cusute cu motive de mătase, un chimir lat, specific zilelor de lucru, şi o pălărie din pluş negru. Intrând în prima încăpere a casei părinteşti din lemn a familiei Ilea, moştenită de la familia Filimon Ion şi Irina, tânărul de 23 de ani mi-a arătat cele câteva dulapuri pline de costume naţionale, opinci, brâie tradiţionale, icoane vechi, podoabe tipice costumului popular (sălbi, zgărzi de bani, şiruri de corali şi nafrămi de nuntă). Urmează clitul de bonzi şi de cojoace bune. „Cele mai vechi dintre ele sunt de la începutul secolului al XX-lea. Pe masă sunt trei chimire, unul de piele şi trei cu mărgele, iar mai sus sunt pălăriile, aşezate pe coarnele de cerb (de la începutul secolului al XX-lea până în prezent). Aici avem un clit de iţari din păr şi strămătură. Urmează curelele brodate cu mărgele şi mătase, zabrenicele şi baticurile femeieşti. În acest dulap sunt cămăşile de lucru, atât bărbăteşti, cât şi femeieşti. În continuare, pot fi văzute catrinţele, trăistile, mânecarele de lână, cămăşile bărbăteşti de sărbătoare, opincile, ciubotele milităreşti şi ciubotele cu calâmburi“, şi-a prezentat Silviu Horaţiu Ilea colecţia.
Demersul tânărului câmpulungean de a strânge toată această comoară tradiţională nu a fost simplu. Nu toţi cei care aveau în casă un costum naţional au dorit să renunţe la el, deşi nu mai era purtat de mult timp. „Oamenii au fost reticenţi şi cu greu au dat costumele pe care le-au purtat fie la nuntă, fie în momentele importante din viaţă. Am cunoscut oameni şi poveşti interesante de viaţă. A fost greu, însă am avut o muncă plăcută“, a spus tânărul colecţionar.

Interior ţărănesc cu obiecte de altădată

Ne-am îndreptat apoi spre o anexă în care au fost strânse obiecte folositoare bucovinenilor de altădată în viaţa de zi cu zi. Silviu Ilea ne-a explicat că în această încăpere este amenajat interiorul bucovinean de la începutul secolului al XX-lea, cu vatră, un pat, masa cu icoane şi cărţi, cufere de zestre şi blide. „Pe jos şi pe pereţi se află covoare, care au început să se poarte după anul 1930, înainte podelele fiind goale. Pe această vatră avem oale, butoiaşe pentru ţuică, o furcă mare de întors carnea, o linguroaie de urdit, câteva linguri mari de stână, o cofă de agheazmă, un mangalău de făcut dungile la iţari, un buhai de Anul Nou, vase de sărbătoare, o piuă de zdrobit drobul de sare“, a spus Silviu Ilea.
Tot în această cameră sunt expuse icoane, tablouri sau diplome vechi. „Aici avem o icoană cu Sfântul Nicolae, de la 1890, o icoană cu Izvorul Tămăduirii, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, şi un sfeşnic de argint de influenţă austriacă. Mai sus se pot vedea trei icoane cu Mântuitorul Hristos, Maica Domnului şi Cina cea de Taină (de influenţă catolică austriacă, de la 1915). Se poate vedea apoi o icoană mică ce îl reprezintă pe Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava din anul 1910. După cum se observă, Sfântul Ioan cel Nou poartă în picioare opinci tipic ruseşti, realizate din scoarţă de tei. Pe masă sunt cărţi de rugăciuni, psaltiri şi biblii. În continuare avem două tablouri, reprezentându-i pe împăratul Franz Joseph şi împărăteasa Elisabeta de Wittelsbach. Aceste tablouri, dar şi o tapiserie care reprezintă o scenă de vânătoare în Delta Dunării, au fost oferite unei bănci din Câmpulung Moldovenesc la deschiderea acesteia, de pe 21 aprilie 1903“, a amintit Silviu Ilea.

În costum naţional la biserică, din copilărie

Silviu Ilea este absolvent al secţiei de Istorie a Artei din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, teza de licenţă intitulându-se „Costumul tradiţional din zona etnografică Câmpulung Moldovenesc, marcă a identităţii zonale şi etnice“.
Silviu Ilea îşi aminteşte şi acum de copilăria petrecută la bunica sa, când mergea la biserică îmbrăcat în costum naţional. „Bunica, purtând în fiecare zi costumul naţional, m-a îmbrăcat în straiele populare atunci când mergeam la biserică. Am început să prind drag de costumul naţional şi să strâng haine vechi de la cunoscuţi. Ei m-au văzut că port aceste haine la fiecare sărbătoare în biserică şi de aceea mi le-au oferit. De aproape 12 ani strâng costume naţionale. Cam aşa a luat naştere colecţia de haine pe care le port în zile de sărbătoare. Cele care nu pot fi purtate sunt ţinute pentru modele şi pentru linia croiului“, a amintit Silviu Ilea.

Costumul naţional, o tradiţie care apune încet

Localnicii din zona Câmpulung Moldovenesc poartă costumul naţional doar la zilele mari, de sărbătoare, de peste an: Bobotează, Paşti, Rusalii, Sfânta Maria Mare, Sfânta Maria Mică, Crăciun ş.a.
Silviu Ilea merge în fiecare duminică şi sărbătoare îmbrăcat în costum naţional, încins cu brâu, cu pălărie şi traistă pe umăr. „Având în vedere că am crescut într-o familie în care costumul naţional era purtat în fiecare zi cu fală, am zis că nu ar fi rău să continui şi eu această tradiţie. Datina de a merge în costum naţional la biserică s-a pierdut aproape complet. Acum 15 ani, în copilăria mea, ţin minte că toată lumea venea la sfintele slujbe îmbrăcat în costum naţional. O parte dintre ei au murit, iar alţii nu mai pot purta costumul“, a explicat tânărul câmpulungean.
La sărbătoarea Botezului Domnului din acest an, Silviu Ilea, alături de un grup de tineri, a mers la Biserica „Sfântul Nicolae“ din Câmpulung Moldovenesc. Cu toţii au purtat costume naţionale, atrăgând atenţia mulţimii de credincioşi prezentă la slujbă. „Mai demult, Iordanul, Crăciunul şi Duminica Mare erau sărbători când fiecare om, indiferent de statutul social, mergea la biserică în costum naţional. Atunci, mai ales la Iordan, îşi etalau costumele, sumanele negre, tipice pentru această sărbătoare. Având în vedere că tot mai puţini oameni poartă suman, chiar şi de Iordan, am reuşit să-i conving pe prietenii mei să se îmbrace în costum naţional“, a adăugat Silviu Horaţiu Ilea.

Colecţie cu fotografii de altădată

O altă colecţie a tânărului câmpulungean Silviu Ilea este cea de fotografii vechi. Cele peste 1.500 de imagini originale şi scanate provin de la localnicii din zonă sau din satele Bucovinei. Fotografiile surprind diferite momente din viaţa oamenilor, dar şi hramuri ale bisericilor sau obiceiuri la sărbători.