Sute de credincioşi s-au rugat în biserica din liniştea Grădinii Botanice

În fiecare an, în miez de gerar, Mănăstirea Copou-Podgorii din Iaşi îmbracă straie de sărbătoare. Biserica mănăstirii, ctitorită de voievodul Vasile Lupu în 1638, este închinată Sfinţilor Atanasie şi Chiril, arhiepiscopi ai Alexandriei. Pentru sute de ieşeni, zilele de 17 şi 18 ianuarie constituie prilej de reculegere prin rugăciune în biserica Mănăstirii Copou-Podgorii. Pentru acest moment deosebit obştea de maici se pregăteşte din timp, astfel încât pelerinii să plece mai îmbogăţiţi sufleteşte la casele lor. În ajunul sărbătorii, clopotele şi toaca au răsunat în liniştea Grădinii Botanice, anunţând începerea slujbei de Priveghere. Rând pe rând, credincioşii şi-au îndreptat paşii către biserica Mănăstirii Copou-Podgorii pentru a cere mijlocire la Dumnezeu, prin rugăciunile Sfinţilor Atanasie şi Chiril, cei care au trăit, apărat şi au mărturisit credinţa ortodoxă. Slujba Privegherii, care a cuprins Vecernia, Litia şi Utrenia, a fost condusă de arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi, ca delegat al Înalt Preasfinţitului Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Soborul slujitorilor la sfântul altar a fost format din preoţi parohi şi stareţi ai mănăstirilor de pe cuprinsul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, care au dorit să fie părtaşi la bucuria obştii Mănăstirii Copou-Podgorii, cu prilejul cinstirii sfinţilor ocrotitori. La strană, răspunsurile au fost date de un grup de maici din aşezarea monahală care şi-a serbat hramul, cărora li s-au alăturat călugăriţe de la alte mănăstiri din Iaşi. Cântările slujbei de Priveghere au înveşmântat prin frumuseţea lor rugăciunea înălţată la Tronul Preasfintei Treimi şi au bucurat inimile credincioşilor. În timpul cântării Laudelor, pelerinii au fost miruiţi şi li s-a oferit litie. Arhim. Dosoftei Şcheul a adresat un cuvânt de folos duhovnicesc în care a făcut referire la contribuţia pe care Sfinţii Atanasie şi Chiril au avut-o la păstrarea dreptei credinţe.

"Cei doi sfinţi au luptat pentru vădirea adevărului"

Marţi, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Atanasie şi Chiril, programul liturgic a început cu Ceasurile şi a continuat cu săvârşirea Sfintei Liturghii de către arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, ca delegat din partea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Oamenii au păşit pragul bisericii de la primele ore ale dimineţii şi s-au închinat cu evlavie sfintelor icoane. Pe iconostasul din faţa catapetesmei a fost aşezată icoana hramului, pictată chiar în atelierul Mănăstirii Copou-Podgorii. Arhim. Nichifor Horia a amintit în cuvântul de învăţătură faptul că Sfinţii Atanasie şi Chiril au trăit în vremuri în care lumina dreptei credinţe "părea să fie umbrită de învăţături străine". "Cu multă durere cei doi sfinţi au luptat pentru vădirea adevărului. Sfântul Atanasie a fost de cinci ori scos din scaunul de patriarh. Sfântul Chiril a fost cel care a combătut erezia lui Nestorie în cel de-al III-lea Sinod Ecumenic. Cei doi sfinţi au biruit prin neodihna lor, iar Duhul Sfânt, care a odihnit în ei, a păzit turma lor", a amintit arhim. Nichifor Horia. Protos. Hrisostom Andrioaia, duhovnicul Mănăstirii Copou-Podgorii, şi-a exprimat bucuria pentru faptul că Sfinţii Atanasie şi Chiril i-au adunat pe preoţi şi pe credincioşi la hramul aşezării monahale din Copou-Podgorii.

Zece ani de la reînfiinţarea Mănăstirii Copou-Podgorii

Biserica "Sfinţii Atanasie şi Chiril" a fost ridicată de voievodul Vasile Lupu în 1638, în codrii seculari ai Copoului. Legenda spune că, în timpul unei invazii a tătarilor în Iaşi, doamna Teodosia, soţia voievodului, a fugit îngrozită în pădure, ascunzându-se într-o scorbură de copac. După ce furia tătarilor a trecut, domnitorul şi-a căutat în toate părţile soţia, mergând pe culmile dealurilor până ce a auzit, în vale, lătratul câinelui său de vânătoare. De bucurie că şi-a găsit soţia sănătoasă, Vasile Lupu a poruncit tăierea copacului şi, drept mulţumire lui Dumnezeu, a ridicat biserica. Mănăstirea Podgorii-Copou a devenit biserică de parohie, în 1864, după secularizarea averilor mănăstireşti. "De-a lungul timpului, lăcaşul de închinăciune a suferit mai multe reparaţii, mai ales după cutremurele mai mari. A fost reconstruit de mai multe ori fără a se respecta arhitectura originală. Noi nu mai cunoaştem cum arăta biserica în urmă cu câteva sute de ani şi cu siguranţă nu are nimic din arhitectura tipică perioadei lui Vasile Lupu. Se pare că totuşi catapeteasma aparţine acelei perioade", a explicat stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu, stareţa Mănăstirii Copou-Podgorii. Biserica aşezării monahale a fost reactivată ca aşezământ monahal de călugăriţe în anul 2001, de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, sfântul lăcaş primind şi al doilea hram, "Duminica mironosiţelor".

"Veniturile mănăstirii provin doar din lucrul mâinilor"

În fiecare dimineaţă de la ora 7:00, în biserica mănăstirii se oficiază slujba Ceasurilor, a Acatistului şi a Sfintei Liturghii. La ora 16:00 se săvârşeşte Vecernia, iar la ora 23:00 programul liturgic al zilei continuă cu Utrenia. Sâmbăta seara şi în ajunul marilor sărbători se oficiază Privegherea de la ora 18:00, iar duminica Sfânta Liturghie, care este precedată de slujba Ceasurilor, începe în jurul orei 9:30. În prezent la Mănăstirea Copou-Podgorii sunt 15 vieţuitoare care îndeplinesc ascultări în atelierul de broderie, croitorie şi pictură. "De când am ajuns aici s-a înfiinţat un atelier de broderie şi de croitorie. Pentru că perioada lui Vasile Lupu a însemnat o mare înflorire a culturii noastre româneşti, cu elemente specifice chiar şi în broderie, am dorit să reînviem această tradiţie. În prezent facem veşminte preoţeşti, veşminte brodate, reverende şi icoane. Veniturile mănăstirii provin doar din lucrul mâinilor. Chiar dacă venitul acesta nu este foarte mare, este calea trasată de Sfinţii Părinţi, adică să trăim din rodul muncii, aşa cum trăia şi Sfântul Apostol Pavel", a adăugat stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu, care a precizat că o altă preocupare a maicilor este biblioteconomia. "Când am venit aici nu am avut o bibliotecă. Marea majoritate a cărţilor sunt cumpărate de noi, iar pentru că preţul este ridicat avem o bibliotecă destul de mică. Una din preocupările tradiţionale ale călugărului este citirea cărţilor sfinte", mai spune stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu.