Ieşenii au participat, în urmă cu două zile, la o întâlnire organizată în biserica parohiei "Sfântul Apostol Toma" din cartierul ieşean Alexandru cel Bun. În cadrul acestui eveniment, protos. Hrisostom Rădăşanu, consilier al Sectorului Învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, a susţinut conferinţa "Valori şi false valori în lumina învăţăturii Bisericii lui Hristos". La manifestarea moderată de pr. paroh Toma Gradinaciuc, care este şi protopop al Protopopiatului Iaşi 1, au mai participat: pr. Marian Timofte, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. Florin Chirilă, inspector bisericesc în cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. prof. Cristian-Alexandru Barnea, inspector pentru disciplina religie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, pr. Vasile Azamfirei de la parohia "Sfânta Vineri" din Iaşi, pr. Gheorghe Manole de la parohia "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" - Galata din Iaşi, pr. Mircea Stoleriu de la parohia "Adormirea Maicii Domnului" - Galata din Iaşi, pr. Ştefan Chiruţă de la "Învierea Domnului" şi "Sf. Ierarh Chiril al Alexandriei" din Iaşi şi pr. Dumitru Boboc de la parohia "Intrarea Domnului în Ierusalim" - Flora din Iaşi. Conferinţa de la Biserica "Sfântul Apostol Toma" s-a derulat în cadrul programului cultural-misionar "Tu, Doamne, ai cuvintele vieţii celei veşnice". Părintele paroh Toma Gradinaciuc a mulţumit preoţilor şi credincioşilor pentru prezenţă, accentuând necesitatea şi importanţa întâlnirii.
"Cea mai mare sminteală a omului credincios, astăzi, este omul necredincios"
În prima parte a alocuţiunii, protos. Hrisostom Rădăşanu a vorbit despre istoria şi importanţa Psaltirii, "mai ales în comunităţile monastice", continuând să facă referire la "cuvântul lui Dumnezeu" din Psalmul 72. Protos. Hrisostom Rădăşanu a explicat celor prezenţi fiecare verset al Psalmului 72. "Primul verset din Psalmul 72 începe cu o concluzie: "Cât de bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei drepţi la inimă". Acest verset este un fel de punere în gardă. Psalmistul ne pregăteşte pentru o punere la punct a unei probleme care a măcinat vreme de generaţii, şi încă mai macină multe suflete de oameni care doresc să se apropie de Dumnezeu. Ei nu găsesc în viaţa lor, în lucrurile care se întâmplă împrejurul lor, puncte de sprijin şi de întoarcere către Domnul. Versetul 2: "Iar mie, puţin a fost de nu mi-au alunecat picioarele, puţin a fost de nu s-au poticnit paşii mei". Concluzia dă în tragedie: un om îşi dă seama cât de aproape a fost de pieire a cărei simplă amintire îl face să dea slavă lui Dumnezeu care l-a scos dintr-o asemenea sminteală. "Că am pizmuit pe cei fără de lege, când vedeam pacea păcătoşilor. Că n-au necazuri până la moartea lor şi tari sunt când lovesc ei. De osteneli omeneşti n-au parte şi cu oamenii nu sunt biciuiţi" (3-5). Cea mai mare sminteală a omului credincios, astăzi, este omul necredincios. Un anume simţ de dreptate din sufletul nostru s-ar aştepta ca Dumnezeu să fie foarte corect în arătările Sale faţă de noi. Ceea ce vedem în lume contrazice acest semn pentru că oameni credincioşi suferă, au îndoieli, sunt frământaţi şi îngrijoraţi. Întâlnirea cu Dumnezeu a omului credincios se desfăşoară după cu totul alte coordonate. "Din răutatea lor iese nedreptatea şi cugetele inimii lor ies la iveală. Gândesc şi vorbesc cu vicleşug (...)" (7-8). Psalmistul vrea să ne spună că nedreptatea nu este voită de Dumnezeu. Dacă se întâmplă ceva este pentru că şi omul are o parte de vină. Asta nu înseamnă că lucrurile se întâmplă fără de voia lui Dumnezeu", a spus protos. Hrisostom Rădăşanu, care a explicat în continuare celelalte versete ale Psalmului 72.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu