„Arta populară românească - Tradiție și actualitate“

Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, (ASCOR) filiala Iaşi, a organizat joi seara în Sala T17 a Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi conferinţa cu tema „Arta Populară românească – Tradiţie şi actualitate”.

Întâlnirea studenților ascoreni a fost precedată de slujba Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva, oficiată în paraclisul facultății. Prelegerea fost susținută de dr. etng. Angela Olaru, care și-a început discursul prin a explica semnificația cuvântului „tradiție“. „Prin tradiție se înțelege un summum de cunoștințe legate de obiceiurile, de credințele, de viața omului din satul tradițional românesc. În unele sate se mai păstrează încă aspecte ale tradiției legate de ceea ce înseamnă cultura materială: arhitectură populară și bisericească, aspecte referitoare la interiorul țărănesc tradițional, aspecte legate de meșteșuguri și de meseriile tradiționale (agricultura, creșterea animalelor, meșteșuguri etc.)“, a spus Angela Olaru. În continuarea conferinței, Angela Olaru a amintit că poetul și filosoful Lucian Blaga a văzut satul românesc „ca un adevărat centru al lumii din care s-a propagat cultura populară tradițională românească“.

„Tot ce e prezentat sub o formă care nu-ți merge la suflet nu are nimic comun cu tradiția“

Invitata tinerilor ascoreni ieșeni a făcut referire apoi la haina de sărbătoare a creației populare, remarcând că „țăranul român din satul tradițional mergea la munca câmpului în haine simple, dar atunci când se ducea la biserică se îmbrăca în costum național“. „Lucian Blaga spunea că ornamentica artei populare românești, alcătuită din semne, din linii îndrăznețe, din linii curbate, din motivele geometrice, poate fi considerată ca o mărturisire a duhului unei generații către cealaltă. Dacă ne referim la țesăturile sau sculpturile țărănești, observăm că acestea țin de sufletul țăranilor care le-au creat, de concepția lor de viață și de universul lor spiritual. Ornamentica înseamnă mărturisirea celui care lucra, că el credea, simțea și gândea în acel moment. Motivele ornamentale tradiționale românești au fiecare în parte individualitate. Ele lasă fondul să se vadă, iar între fond și motiv este corelație complementară de bună vecinătate. Tot ce este strident, tot ce este prezentat sub o formă care nu-ți merge la suflet nu are nimic comun cu tradiția noastră românească. Dacă vorbim de tradiție, acum se impune mai mult ca oricând, din partea celor care știu ce înseamnă tradiție în arta populară românească, să găsească căi potrivite pentru a corija toate anomaliile care apar“, a explicat etnograful Angela Olaru.