Sfinţii Mucenici Zenovie şi Zenovia, „exemplu de frăţietate în dragostea creştină“

Biserica Ortodoxă i-a serbat sâmbătă, 30 octombrie 2010, pe Sfinţii Mucenici Zenovie, episcopul, şi Zenovia, sora sa, care sunt ocrotitorii Mănăstirii Nechit din judeţul Neamţ. Programul liturgic dedicat serbării celui de-al doilea hram al Mănăstirii Nechit a început vineri seara cu slujba Privegherii. Sâmbătă dimineaţă a fost săvârşită slujba Sfintei Liturghii la care au participat peste 1.000 de credincioşi. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de pr. prof. Dan Ovidiu Cojan, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Sf. Împ. Constantin şi Elena" din Piatra Neamţ. Pornind de la Evanghelia lecturată în cadrul Sfintei Liturghii, pr. prof. Dan Ovidiu Cojan a vorbit despre viaţa luminată a Sfinţilor Mucenici Zenovie şi Zenovia. "Sfântul Zenovie, având cunoştinţe medicale, şi-a pus pregătirea sa în slujba vindecării trupeşti, dar mai ales sufleteşti a oamenilor. Dacă trupul şi sufletul nu sunt într-o deplină armonie, întreaga fiinţă nu poate să se bucure de o vieţuire plăcută. Spre finalul pericopei evanghelice citite astăzi (n.r. sâmbătă) se spune că la un moment dat Mântuitorul a fost avertizat că mama şi fraţii Lui sunt prezenţi acolo şi doresc să-L vadă. La care Domnul Hristos le răspunde: "Mama mea şi fraţii Mei sunt aceştia care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l îndeplinesc" (Luca 8, 16-21). Noi, creştinii, obişnuim să ne numim fraţi şi surori unii cu alţii, dar sentimentul frăţietăţii trebuie să se arate în frăţietatea împărtăşirii din cuvântul lui Dumnezeu. Exemplul de frăţietate al Sfinţilor Zenovie şi Zenovia trebuie să fie exemplu de frăţietate în dragostea creştină, în urmarea cuvântului lui Dumnezeu. Hramul Mănăstirii Nechit reprezintă cu adevărat sărbătoarea obştii de aici. Pentru această aşezare monahală ziua de 30 octombrie are o dublă semnificaţie pentru că atât fostul stareţ, Zenovie Ghidescu, cât şi actualul stareţ, arhim. Zenovie Grigore, s-au învrednicit să poarte cu cinste şi cu demnitate numele Sfântului Zenovie", a spus pr. prof. Dan Ovidiu Cojan.

Aşezare monahală din sec. al XV-lea

Situată în comuna Borleşti, la 35 km sud-vest de Piatra Neamţ, Mănăstirea Nechit a fost ctitorită în secolul al XV-lea de monahul Nechit Sihastrul. Aşezământul este construit într-o poiană şi este înconjurat de pădure. Tradiţia spune că aici, la Nechit, trăiau călugări încă din veacul al XIV-lea. Pe firul neîntrerupt al vremii, a ajuns până la noi amintirea unui sihastru care se numea Nechita, primul care s-a nevoit aici, rugându-se lui Dumnezeu, de la care apoi au împrumutat numele pârâul, valea şi muntele din apropiere. În jurul lui s-au adunat şi alţi rugători care au ridicat, după obiceiul vremii, o bisericuţă de lemn, punând astfel bazele unei aşezări isihaste care va fi cunoscută apoi sub numele de Sihăstria lui Nechita sau Schitul Nechit. Desfiinţat în urma decretului comunist din anul 1959, Schitul Nechit s-a refăcut în întregime după anul 1970, prin strădania arhim. Zenovie Ghidescu, aflat acum la venerabila vârstă de 91 de ani. În perioada care a urmat s-au construit mai multe case monahale, o clopotniţă cu o înălţime de 40 de metri, s-au pictat biserica şi paraclisul din clopotniţă, s-a amenajat drumul şi s-au făcut gospodării anexe. Reparaţiile bisericii au durat până în 1977, iar pictura a fost realizată de maica Viorica Creţu de la Mănăstirea Prislop. În 1990 se adaugă un paraclis deasupra bisericii, pictat de Mihai Chiuariu între 1991-1992. În patrimoniul Mănăstirii Nechit se află şi două icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, precum şi alte obiecte de valoare. De asemenea, mănăstirea a primit în dar, din Grecia, papucul Sfântului Spiridon.