„Textul sacru este în sine putere dătătoare de viaţă“

În Aula Magna "Mihai Eminescu" a Universităţii "Al. I. Cuza" (UAIC) din Iaşi a avut loc ieri deschiderea lucrărilor Conferinţei naţionale "Text şi discurs religios". La manifestarea care se încheie astăzi participă peste 70 de profesori, cercetători şi doctoranzi din cele mai importante centre universitare româneşti.

Facultatea de Litere a UAIC din Iaşi organizează, în perioada 12-13 noiembrie 2010, ediţia a treia a Conferinţei naţionale "Text şi discurs religios". Deschiderea oficială a manifestării a avut loc ieri. Prof. univ. dr. Vasile Işan, rectorul Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, a adresat un cuvânt de bun venit invitaţilor care participă la conferinţă. "Personal, trăiesc emoţia participării la o conferinţă inedită, pe un alt domeniu decât cel cu care m-am obişnuit şi, deopotrivă, trăiesc bucuria că asist la formarea unei tradiţii. Sunt multe personalităţi cărora le mulţumim. Le suntem recunoscători şi le datorăm toată gratitudinea noastră, a celor care conducem vremelnic universitatea", a spus prof. univ. dr. Vasile Işan. Dezbaterile se derulează pe secţiunile: "Traducerea textului sacru", "Retorica discursului religios" şi "Literatura şi sacrul".

"Textul religios mărturisit"

Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a rostit comunicarea intitulată "Textul religios mărturisit" din care vă prezentăm o sinteză. "Textul sacru este în sine putere dătătoare de viaţă. Cel ce-l atinge în diverse forme, chiar numai din curiozitate sau interes ştiinţific, este, uneori pe nesimţite, influenţat de marea forţă care sălăşluieşte într-însul. Această forţă nu este sesizată imediat. Este ca bobul de grâu întru aşteptarea primăverii, cum spune Sfântul Apostol Pavel; este ca bobul de strugure în aşteptarea Potirului, după mărturia unui preot poet din Mehedinţi. Puţin câte puţin, trecând prin zdrobire, dospire şi coacere, bobul de grâu devine prescură, iar bobul de strugure, prin zdrobire şi fermentaţie, devine vin pentru Împărtăşanie. Da! Aplecarea onestă asupra textului biblic, singurul sacru în esenţă, deschide perspectiva cunoaşterii în mod real. Textul biblic îl aşază pe cititor, pe cercetător, pe rugător în lumea tulburătoare a începutului umanităţii, a zbaterii acesteia între bine şi rău, a evoluţiei sau degenerării ei, a frumuseţilor adânci sau a urâciunilor pustiiri (...). Un univers al cunoaşterii se deschide în faţa celui care se lasă cuprins sau este cuprins de pagina biblică", a reliefat Părintele Mitropolit Teofan, care a continuat să facă referire la cunoaşterea Cuvântului, care "duce la calitatea de "fii ai lui Dumnezeu" - finalitate a oricărui demers creştin".

Cercetarea şi cunoaşterea textului biblic

"Relaţia autentică dintre fiu şi tată este una de iubire, cunoaşterea definindu-se, traducându-se de fapt, prin a iubi. Iar cel care iubeşte primeşte dreptul de a face tot ce doreşte, iubirea fiind platforma libertăţii. Cunoaştere, iubire, libertate. Triadă binecuvântată, izvorâtă din textul sacru asimilat în coordonatele lui principale, trăit, prin experienţă proprie, în esenţa lui. Apropierea, prin cercetare, de textul biblic, nu aduce totdeauna la toţi şi pe deplin asimilarea cunoaşterii Cuvântului, adică a cunoaşterii propriu-zise, altoită pe iubire şi dăruitoare de libertate. Există riscul înstrăinării fiinţiale a discursului de text, precum există pericolul îndepărtării religiei de credinţă, a cuvintelor de Cuvânt. Pentru ca textul să fie fecund, pentru ca discursul să fie dătător de viaţă, adică mărturisitor al Cuvântului - Viaţa este nevoie de "focul" adus din cer de Hristos, "foc" pe care El, Hristos, doreşte să-l vadă aprins în inima omului. Acest "foc", imposibil de definit de logica umană obişnuită, fiind "nebunie" şi "sminteală" pentru înţelepciunea acestei lumi, dăruieşte omului perspectiva cunoaşterii adevărate", a spus, în încheiere, Arhipăstorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.