Cercetători din 6 ţări la „Colocviile Putnei“

La Mănăstirea Putna din judeţul Suceava se încheie astăzi ediţia a XII-a a Simpozionului de istorie "Colocviile Putnei", la care au participat cercetători de renume din Anglia, Franţa, Polonia, Bulgaria, Moldova şi România. Manifestarea, care a început pe 11 iulie, a fost dedicată împlinirii a 20 de ani de la canonizarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Evenimentul este organizat cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, care a fost prezent la deschiderea lucrărilor. 
 

Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc miercuri, 11 iulie, în prezenţa Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, care a oficiat un Te Deum, alături de un sobor de preoţi, în prezenţa invitaţilor din ţară şi străinătate. Slujba, săvârşită în Paraclisul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" al Mănăstirii Putna, a fost urmată de un parastas pentru istoricii Emil Turdeanu, Nicoară Beldiceanu şi Petre Ş. Năsturel, cercetători ai personalităţii şi faptelor lui Ştefan cel Mare.

În deschiderea "Colocviilor Putnei" a vorbit prof. univ. dr. Ştefan Sorin Gorovei, de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi, care a prezentat ultimele numere ale revistei "Analele Putnei", după care a urmat lansarea volumului "Mănăstirea Dobrovăţului. Monografie arheologică şi istorică", în prezenţa autoarei Voica Maria Puşcaşu. În continuare, Elka Bakalova a prezentat o comunicare pe tema sfintelor moaşte şi a icoanelor făcătoare de minuni din Ortodoxie, iar prof. univ. dr. Ştefan Sorin Gorovei a evocat trei istorici dedicaţi lui Ştefan cel Mare: Emil Turdeanu, Nicoară Beldiceanu şi Petre Ş. Năsturel.

oi, 12 iulie 2012, au susţinut comunicări următorii invitaţi: Ovidiu Cristea şi Marian Coman - ""O scrisoare pierdută": Ştefan cel Mare şi boierii de margine ai Ţării Româneşti", Liviu Pilat - "Misiunea lui Jan Ossolinski şi problema Ţării de Jos la sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare", Sergiu Iosipescu - "Moldova lui Ştefan cel Mare şi Sfânt - câteva contribuţii", Silviu Andrieş-Tabac - "Drapelele moldoveneşti din epoca lui Ştefan cel Mare. Bilanţuri sursologice şi istoriografice", Lucian-Valeriu Lefter şi Tudor-Radu Tiron - "Boierii lui Ştefan cel Mare - începuturi şi descendenţe. Conexiuni genealogice şi moşteniri heraldice", Marius Diaconescu - "Caracterul stăpânirii feudelor ardelene de către Ştefan cel Mare", Ştefan Andreescu - "Ştefan "cel Bătrân" în cronica lui Giacommo di Pietro Luccari", Ovidiu Cristea - "Pregătirea comemorării lui Ştefan cel Mare în 1954 potrivit unor documente ale Partidului Muncitoresc Român", Jonathan Eagles - "Ştefan cel Mare and Nationalism: The Prince As an Ethnosymbol", Ilona Czamanska - "Cultul domnilor sfinţi în Europa Centrală şi de Sud-Est în trecut şi în epoca contemporană" şi Radu G. Păun - "Despre dimensiunea socială a daniilor moldoveneşti pentru Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos".

Evocări ale voievodului canonizat acum 20 de ani

După cum ne-a relatat arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna şi exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, ieri-dimineaţă lucrările colocviului au continuat prin susţinerea altor referate, după cum urmează: Marius Diaconescu - "Din urmările încuscririi lui Ştefan cel Mare cu Bartolomeu Dragfi", Maria Magdalena Székely - "Ştefan cel Mare şi Mănăstirea Bistriţa", ieromonah Dosoftei Dijmărescu - ""Domnul l-a iubit pe acesta". Note privind fiul conducătorului în tradiţia ortodoxă", Mihai-Bogdan Atanasiu - "Un monah putnean din Ţara de Jos: Dionisie Hudici", Mihai Mîrza - "Tipografia Mitropoliei Moldovei la mijlocul secolului al XVIII-lea. Noi contribuţii", Ioan-Augustin Guriţă - "Mitropolitul Gavriil Callimachi şi Mănăstirea Putna", monah Alexie Cojocaru - "Egumenii Mănăstirii Putna. Certitudini şi incertitudini", monah Timotei Tiron - "Un egumen al Putnei: Ghenadie Platenchi", Liviu Papuc - "Arhimandritul Teofil Patraş - portret "en miettes"", monah Iustin Taban - "Optsprezece ani din viaţa Putnei în documente de arhivă (1900-1918)", monah Ieremia Berbec - "Arhiepiscopul Victorin Ursache al Americii (1912-2001), arhim. Melchisedec Velnic - "Impactul Decretului 410/1959 asupra Mănăstirii Putna şi a vieţii monahale din Bucovina".

Astăzi, vor conferenţia: Margarita Kuiumdjieva - "Old Testament Figures of Power in Post-Byzantine Art: The Case of Moses", Adrian Andrei Rusu - "Pe urmele Nodului lui Solomon în arta medievală de la graniţa secolelor XV-XVI. Ipostaze identificate", Elena Firea - "Ciclul martiriologic al Sfântului Ioan cel Nou în frescele bisericii episcopale din Roman", Nagy Pienaru - "O cronică otomană cu miniaturi", Paraschiva-Victoria Batariuc - "Pietrele sculptate de la Putna - din istoriografia problemei" şi Ştefan S. Gorovei - "Legende, mituri şi poveşti în istoria Mănăstirii Putna".

Centrul de Cercetare şi Documentare "Ştefan cel Mare" al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înfiinţat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. De la înfiinţare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna şi la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi unsprezece ediţii de comunicări ştiinţifice, sub numele "Colocviile Putnei".

Aceste colovii au ca scop cercetarea epocii ştefaniene şi a istoriei Mănăstirii Putna de la înfiinţare până în prezent. "Începând cu ediţia a IX-a a simpozionului, Centrul de cercetare al mănăstirii noastre s-a orientat şi spre celelalte mănăstiri din Bucovina şi din perioada Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Toate ctitoriile ştefaniene au un caracter unitar şi au o istorie comună, dat fiind că toate au fost sub ocupaţie habsburgică timp de 200 de ani. Doresc să amintesc un cuvânt al lui Emil Turdeanu cu privire la opera şi activitatea lui Ştefan cel Mare: "Opera lui Ştefan a crescut printr-un efort tenace şi de lungă durată. Ea ne apare astăzi cu atât mai mare cu cât greutăţile din care ea s-a rupt au fost mai aspre şi cu cât ea răsfrânge mai limpede, până în cele mai risipite amănunte, voinţa de creaţie a unui om de geniu". Iată că Emil Turdeanu îl numeşte pe Sfântul Voievod Ştefan "om de geniu", ceea ce a şi fost", a spus arhim. Melchisedec Velnic, care a adăugat că referatele prezentate la ediţia din acest an vor fi publicate în revista "Analele Putnei" în numărul din 2013.