luni, 2 septembrie 2013

Zi istorică la catedrala oraşului Câmpulung Moldovenesc

Biserica cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Naşterea Maicii Domnului“ din Câmpulung Moldovenesc a fost resfinţită duminică, 1 septembrie 2013, de IPS Teodosie şi de IPS Pimen, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârşit Parastasul pentru ctitori.

Credincioşii din oraşul Câmpulung Moldovenesc au participat, ieri, în număr mare, la resfinţirea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“, catedrala municipiului. Cu acest prilej, sfântul lăcaş, care a împlinit 100 de ani de când a fost târnosit pentru prima dată, a primit al doilea hram, „Naşterea Maicii Domnului“. Astfel, a fost reactivat vechiul hram al parohiei. După întâmpinarea Înalt Preasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi a Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a fost săvârşită slujba sfinţirii. Lăcaşul de închinăciune a fost târnosit mai întâi la exterior, iar apoi în interior, aşa cum este rânduiala. În continuare, Sfânta Liturghie a fost slujită pe un podium special amenajat, lângă biserica ce va îmbrăca straie de sărbătoare în a opta zi a lunii septembrie. Răspunsurile la strană au fost oferite de corul Catedralei „Adormirea Maicii Domnului“ din Câmpulung Moldovenesc, şi de Corala „Academica“ din Câmpulung Moldovenesc, dirijată de Emil Forfotă. Cele două coruri i-au impresionat pe cei prezenţi, atât prin cântarea religioasă, cât şi prin frumosul port specific Bucovinei.

„Rugăciunea şi postul sunt două aripi ale omului“

Înalt Preasfinţitul Teodosie a adresat credincioşilor un cuvânt de învăţătură, în care a vorbit despre semnificaţiile Evangheliei din Duminica a 10-a după Rusalii, în care se relatează vindecarea lunaticului. „În Evanghelia citită se istoriseşte cum un om care avea un băiat lunatic, ce se chinuia rău din pricina duhului necurat, a venit la ucenicii Domnului. I-a rugat acel om să-i vindece fiul, dar aceştia au fost neputincioşi. Auzind că Unul singur este Cel ce vindecă, L-a căutat până când L-a aflat. Acesta era Însuşi Mântuitorul. Omul din pericopa evanghelică îşi spune toată durerea: «Doamne, miluieşte pe fiul meu, că este lunatic şi pătimeşte rău, căci adesea cade în foc şi adesea în apă. Şi l-am dus la ucenicii Tăi şi n-au putut să-l vindece». Mântuitorul S-a arătat mâhnit că ucenicii au încercat doar cu puterea lor omenească să facă bine acestui băiat, pentru care suferea şi tatăl său atât de mult. De aceea, Mântuitorul Îşi exprimă mâhnirea în cuvintele că neamul acesta este «necredincios şi îndărătnic». Dumnezeu a semănat pe pământ bunătate şi vrea ca această bunătate să se întoarcă la El. În continuare, aflăm din Evanghelie că omului i s-a spus să aducă la El copilul. A adus copilul şi, îndată, Mântuitorul a certat duhul necurat să iasă din acel copil şi s-a făcut copilul sănătos. Văzând această minune, ucenicii s-au pus în apropierea Mântuitorului şi L-au întrebat de ce ei nu au putut scoate duhul necurat din acel copil. Mântuitorul le-a răspuns că pentru puţina lor credinţă şi că acest neam de diavoli nu iese decât cu rugăciune şi cu post. Rugăciunea şi postul sunt cu adevărat două puteri mari, pe care ni le-a lăsat Mântuitorul Iisus Hristos. Una este pentru trup - postul, şi alta este pentru suflet - rugăciunea. Acestea lucrează împreună. Rugăciunea şi postul sunt două aripi ale omului. Acolo unde-şi înalţă omul mintea şi sufletul, acolo trebuie să-şi înalţe şi inima. Rugăciunea se adresează către Dumnezeu nu numai de către suflet, ci şi de către trup. Postul nu este numai al trupului, ci este şi al sufletului. Acestea le tălmăceşte şi Sfântul Ioan Gură de Aur şi ne spune: «Voi ziceţi că postiţi, dar vă înşelaţi. Postiţi, de cele mai multe ori, de mâncare, dar sunteţi, câteodată, mânioşi, altădată sunteţi neiertători, câteodată sunteţi lacomi sau iubitori de arginţi, sau defrânaţi, sau mincinoşi, sau vă place ce are altul şi vă înfruptaţi din bunurile altuia». Iată postul cel adevărat: să se unească mintea cu inima, sufletul cu trupul“, a explicat IPS Teodosie.

Un secol de la prima sfinţire

La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârşit Parastasul pentru ctitorii Catedralei din Câmpulung Moldovenesc şi pentru preoţii care au slujit, de-a lungul vremii, în acest sfânt lăcaş. Părintele paroh Petru Crăciun, care este şi consilier la Sectorul Asistenţă Socială al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a amintit câteva date istorice referitoare la edificiul ocrotit de Maica Domnului, aflat în centrul oraşului Câmpulung Moldovenesc. „Această biserică a fost sfinţită tot într-o zi de 1 septembrie, în anul 1913, de vrednicul de pomenire, mitropolitul Bucovinei şi al Dalmaţiei, Vladimir Repta. În viaţa parohiei noastre, această biserică este a patra, primele trei fiind construite din lemn. Pe 20 iulie 1908 a fost pusă piatra de temelie a actualei biserici, cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». Din anul 1993 au început lucrările de restaurare şi s-a reînnoit pictura, care a fost sfinţită de IPS Pimen, în 1996. În anii ce au urmat s-au realizat mai multe lucrări la sfântul lăcaş şi la ansamblul parohial“, a spus pr. paroh Petru Crăciun. IPS Părinte Arhiepiscop Pimen a apreciat lucrarea misionară a părintelui paroh Petru Crăciun, care, sprijinit de enoriaşi, binefăcători, donatori şi autorităţi locale, a redat frumuseţea dintâi a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“. De asemenea, ierarhul locului a remarcat frumoasa activitate pe care pr. Petru Crăciun o desfăşoară în demnitatea de consilier la Sectorul Asistenţă Socială al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Niciun comentariu: