Slujbe arhiereşti la Mănăstirea Hadâmbu

Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi este loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi din toată ţara, de toate vârstele, care vin să ceară mijlocirea Maicii Domnului înaintea Mântuitorului Hristos. Credincioşii au posibilitatea să participe şi să se roage, atât în timpul slujbelor de Priveghere sau Miezonopticii, cât şi la Sfânta Liturghie sau la Taina Sfântului Maslu. La sfârşitul săptămânii trecute, doi arhierei ai Bisericii noastre au slujit la Mănăstirea Hadâmbu, care a împlinit anul trecut 350 de ani de existenţă. Clopotele străvechii aşezări monahale ctitorite de Iane Hadâmbul şi cântarea de laudă adusă lui Dumnezeu au răsunat în Duminica a III-a după Rusalii, chemându-i pe credincioşi la rugăciune. Pe timpul verii, Sfânta Liturghie se oficiază în altarul de vară închinat Sfântului Ioan Botezătorul, aflat lângă Biserica "Naşterea Maicii Domnului". Pe lângă paraclisul de vară, Mănăstirea Hadâmbu mai are alte trei sfinte altare. În fiecare dintre acestea se oficiază Sfânta Liturghie câte 40 de zile. Pe timpul iernii se slujeşte în Paraclisul "Sf. Nicolae" aflat la demisolul Bisericii "Acoperământul Maicii Domnului". "Vara oficiem câte 40 de Sfinte Liturghii în fiecare din cele trei sfinte altare. Tot în această perioadă, sâmbătă seara se oficiază slujba Privegherii şi Taina Sfântului Maslu în altarul de vară, iar duminica are loc Sfânta Liturghie tot afară", a spus protos. Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu.

"Este o mare binecuvântare pentru noi această slujbă"

Sâmbătă seara şi duminică dimineaţa, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, a slujit Taina Sfântului Maslu, respectiv Sfânta Liturghie. "PS Varlaam Ploieşteanul a fost de foarte multe ori la noi, încă de când nu era hirotonit întru arhiereu, mai ales la hramurile mănăstirii. În acelaşi timp, Preasfinţia Sa a sfinţit din încredinţarea PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Paraclisul "Sf. Ierarh Nicolae". Astăzi (n.r. - duminică) am avut binecuvântarea să-l vedem slujind ca ierarh. Este o mare binecuvântare pentru noi această slujbă pentru că Mănăstirea Hadâmbu a cam dus lipsă de slujbe arhiereşti după 1990. După înscăunarea PF Părinte Daniel, prima vizită a fost la Mănăstirea Hadâmbu, iar după ce a venit IPS Teofan, la fiecare hram mare a slujit un arhiereu. Aici pot aminti slujirea arhierească a Părintelui Mitropolit Teofan şi a altor arhierei, când a fost sfinţită Biserica "Acoperământul Maicii Domnului" şi când a fost resfinţită Biserica "Naşterea Maicii Domnului", anul trecut, la împlinirea a 350 de ani de existenţă", a mai adăugat protos. Nicodim Gheorghiţă. Duminică după-amiază, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a oficiat Taina Sfântului Maslu.

Tradiţia agapelor frăţeşti

La Mănăstirea Hadâmbu se obişnuieşte ca la sfârşitul slujbelor din duminici şi sărbători toţi pelerinii să participe la o agapă frăţească. Acestea se organizează din agoniseala mănăstirii, la care participă pelerinii. "Mi-am dorit să fiu de folos credincioşilor, adică să îmbin hrana spirituală cu hrana trupească. Este pentru mine o tradiţie sacră cât voi trăi, şi voi lăsa cuvânt şi înaintea morţii, ca Mănăstirea Hadâmbu să adăpostească pelerinii fără bani şi să le ofere câte o masă sau două. Aici vin săptămânal bolnavi, suferinzi, care ştiu că pot găsi aici odihnă sufletească şi trupească. În fiecare duminică servesc masa aici în jur de 1.000 de pelerini. Timpurile sunt foarte grele. Ca să pot menţine această tradiţie am fost şi în satul meu natal, Vicovu de Sus, şi am adunat de pe acolo. Sunt şi câteva văduve care adună din puţinul lor pentru a menţine tradiţia duminică de duminică. Pe aceste meleaguri sunt nişte sate foarte sărace, iar oamenilor, dacă nu ar avea mănăstirea, le-ar fi foarte greu. Ne-a ajutat Maica Domnului să facem faţă atât cât am putut", a mai spus protos. Nicodim Gheorghiţă.

Mănăstirea Hadâmbu, refăcută după 1990

Biserica "Naşterea Maicii Domnului" a Mănăstirii Hadâmbu a fost târnosită pe 8 septembrie 1659, fiind ctitorită de Iane Hadâmbul, care a dat şi numele acestei aşezări monahale. Sfântul lăcaş a fost ridicat pe locul unui schit mai vechi, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae", fiind pus sub ascultarea Mănăstirii "Sfântul Sava" din Iaşi, iar apoi pe seama Mănăstirii Galata. Mănăstirea Hadâmbu a fost prădată în anul 1661 şi în 1671, ajungând astfel un mic schit. După ce a fost pusă sub administrarea unei epitropii, a fost reparată în anul 1780, revigorând, parcă, odată cu aceasta, şi satul Hadâmbu. Sincopa intervenită în secolul al XIX-lea în viaţa monahală de la Mănăstirea Hadâmbu a adus din nou lăcaşul, după vreo şapte decenii de părăsire, în stare de ruină. Dezastrul a fost înlăturat în anul 1937 de mica obşte monahală, sub conducerea ieromonahului Iov Mazilu. În urma decretului din anul 1959, Schitul Hadâmbu a fost desfiinţat. Refacerea vetrei monahale a început după 1990, prin sârguinţa protos. Nicodim Gheorghiţă, care a restaurat şi consolidat complexul de aici, sub îndrumarea PS Calinic Botoşăneanul. Lângă vechea biserică împrejmuită de un zid din cărămidă a fost ridicată Biserica "Acoperământul Maicii Domnului", care mai cuprinde la subsol Paraclisul "Sfântul Ierarh Nicolae".