„Religiozitatea omului contemporan - O abordare interdisciplinară a comportamentului religios“

La Universitatea "Petre Andrei" (UPA) din Iaşi a avut loc, ieri, workshopul cu tema "Religiozitatea omului contemporan - O abordare interdisciplinară a comportamentului religios". Evenimentul a reunit specialişti, cadre didactice şi studenţi, persoane interesate de fenomenul religios contemporan şi de abordarea ştiinţifică a religiei. Dezbaterea a abordat mai multe probleme legate de comportamentul religios, religia în era internetului, impactul globalizării asupra religiei, tinerii şi religia etc. La întâlnirea moderată de lect. univ. drd. Sebastian Năstuţă de la UPA au participat pr. asist. univ. drd. Sorin Mihalache, secretar general al Centrului de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie şi Ştiinţă al Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, pr. Cornel Cadar, consilier cultural al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, prof. univ. dr. Mihai Baciu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative a UPA din Iaşi, precum şi profesori sau studenţi ai UPA. În cadrul discuţiilor, lect. univ. drd. Sebastian Năstuţă a amintit de două teorii sociologice ale religiosului în societate. "În formele de manifestare ale religiosului au intervenit transformări generate de societatea în care ne aflăm. Religia s-a transformat, însă nu e vorba de o cădere a sentimentului religios, ci de o altă formă a lui. În acest sens aş invoca două teorii sociologice care au fost fundamentate în anii â70. Una dintre ele aparţine lui Peter Berger şi se numeşte "Baldachinul religios", care fundamentează tendinţa spre secularizare. În măsura în care într-o societate nu există un baldachin religios sau lipsesc structurile de plauzabilitate religioase, automat sentimentul religios va scădea din intensitate. În felul acesta poate fi explicată transformarea sau diferenţa dintre religiozitatea din mediul rural şi cel urban. Biserica este mult mai vizibilă în comunitatea rurală. În momentul în care mergi spre spaţiile urbane cu atât mai mult căutarea religiozităţii capătă forme noi. Teoria economiei religioase spune că în mediul religios există cerere şi ofertă. Există oameni care au nevoie de ofertă religioasă şi există instituţii care oferă ceva religios. Astfel, între instituţiile religioase se instalează o formă de concurenţă, care face ca mesajul să fie mult mai mediatizat. Aici avem grupări religioase care pun accent pe felul în care o persoană vorbeşte sau pe felul în care ştii să răspunzi la o întrebare. Grupările înfiinţate în secolul al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea în SUA insistă foarte mult pe aspectul promovării structurate şi al transmiterii foarte organizate şi bazate pe principiile comunicării", a explicat lect. univ. drd. Sebastian Năstuţă.

Necesitatea religiozităţii tinerilor

Spre finalul întâlnirii, pr. asist. univ. drd. Sorin Mihalache a amintit că, în 1993, Bienala de la Whitney Museum, New York, exemplifica răsturnările recente ale conceptului de frumos reflectat în artele plastice, lansat ca un manifest menit să pună în miezul realităţii artistice marginalul. Evenimentul consacrat noii maniere de a privi frumosul era alcătuit dintr-o selecţie de lucrări şocante realizate în diverse stiluri şi tehnici grafice. "Aceasta este o lume care propune valori dintr-o poziţie de forţă, pentru că artiştii sunt formatori de opinii. Această lume în care nu există alb sau negru pătrunde în curentele postmoderne ale cinematografiei şi formează opinii, vederi, anumite viziuni despre viaţă. Ce face societatea pentru ca să nu-şi improprieze aceste credinţe? E foarte greu să mai avem o viaţă a comunităţii în care binele este egal cu răul. Astfel, exemplul face trimitere la necesitatea religiozităţii tinerilor şi a felului în care sunt dependenţi de cultura în care se manifestă azi lumea", a spus pr. asist. univ. drd. Sorin Mihalache.