Conferinţa „Autocefalia Bisericii şi Patriarhatul“, la Bârlad

La Biserica "Sf. Ilie" din Bârlad a avut loc, aseară, cu binecuvântarea PS Corneliu, Episcopul Huşilor, o manifestare dedicată "Anului omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti". Conferinţa "Autocefalia Bisericii şi Patriarhatul" a fost susţinută de pr. prof. dr. Ion Vicovan, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi.

În prima parte a expunerii, pr. prof. dr. Ion Vicovan a făcut o introducere istorico-teologică în temă, arătând şi precizând că Mântuitorul Iisus Hristos S-a întrupat în istorie. Părintele prodecan a continuat cu precizarea că la Sinodul III Ecumenic întâlnim pentru prima dată termenul de autocefalie, arătând că fiecare din cele trei Ţări Române, în special Moldova şi Ţara Românească, a avut o autocefalie nerecunoscută, dar trăită faţă de momentul oficial al dobândirii acesteia de către Biserica noastră. "Moldovenii au obţinut din partea Patriarhiei Ecumenice recunoaşterea unui mitropolit local, ceea ce este o prerogativă a Patriarhiei Ecumenice. În Moldova, pictura de la bisericile din nord este un semn al autocefaliei. În anul 1642 a avut loc Sinodul de la Iaşi în care s-a discutat, a fost corectată şi, în final, a fost aprobată mărturisirea lui Petru Movilă. Faptul că în Moldova a avut loc un sinod este un semn al autocefaliei ei. Problema autocefaliei s-a pus mai cu seamă după Unirea Principatelor din 1859. Tot atunci s-a vorbit despre problema unei unificări bisericeşti, motiv pentru care primul domn al Principatelor Unite, respectiv Al. I. Cuza, la 11 ianuarie 1865, printr-o ordonanţă, l-a numit pe mitropolitul Ungro-Vlahiei ca mitropolit primat. După 1877, în timpul patriarhului Ioachim al III-lea şi apoi în timpul lui Ioachim al IV-lea, această chestiune a fost reluată, un rol esenţial avându-l episcopul Melchisedec Ştefănescu, care a fost însărcinat de Sfântul Sinod al Bisericii de atunci să alcătuiască cererea de obţinere a autocefaliei. Autocefalia Bisericii noastre trebuia dobândită în mod oficial, în mod canonic, fiind recunoscută la 25 aprilie 1885. Solicitarea ca Biserica noastră să devină Patriarhie nu a pornit doar din rândul ierarhilor de atunci, ci şi din partea oamenilor politici şi a oamenilor de cultură", a spus pr. prof. dr. Ion Vicovan.

Legătura dintre Biserică, Şcoală şi Armată

Apoi, pr. Marcel Miron, protoiereul Protopopiatului Huşi, a amintit faptul că a trăit sub păstorirea a trei patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, care şi-au dovedit înţelepciunea şi calitatea de păstori adevăraţi în momente grele pentru ţară. De asemenea, pr. Ioan Petru, protopop al Protopopiatului Fălciu, a scos în evidenţă faptul că Bârladul, cetate a culturii din Moldova de Jos, a născut şi dăruit Bisericii oameni care au fost actorii evenimentului evocat ieri la simpozion. "Au mai luat cuvântul prof. de Istorie Oltea Gramaticu care a scos în evidenţă ineditul unui astfel de eveniment petrecut într-o sfântă biserică. A urmat un scurt cuvânt al dr. Constantin Teodorescu, preşedintele Comisiei de cultură şi culte a municipiului Bârlad, care a punctat legătura strânsă care a existat şi există între cele trei instituţii ale statului român: Biserica, Şcoala şi Armata", ne-a relatat pr. Vasile Lăiu, protopop al Protopopiatului Bârlad.

Film documentar "Melchisedec Ştefănescu, părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române"

Simpozionul a continuat cu intervenţia pr. dr. Florin Ţuscanu, protopop al Protopopiatului Roman, care a prezentat cărţile "Episcopul Melchisedec Ştefănescu - eminent ierarh, pedagog şi om de cultură" de prof. univ. dr. Vasile Vasile, "Autocefalie şi Patriarhie" de prof. univ. dr. Tudor Ghideanu şi revista de studii teologice, cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, "Theologos". A urmat prezentarea filmului documentar "Melchisedec Ştefănescu, părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române". "Considerăm că această seară (n. r. 19 mai) este una binecuvântată pentru întregul spaţiu bârlădean atât prin tema propusă spre dezbatere de către Sfântul Sinod în întreaga Patriarhie Română, cât şi prin participanţii elevaţi şi numeroşi la această conferinţă, care au prezentat cuvântul lor de mulţumire şi de satisfacţie în ceea ce priveşte tema propusă", a mai spus pr. Vasile Lăiu.