„La Sihăstria se vede cum rugăciunea şi lucrarea de zidire duhovnicească se armonizează“

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a început luni vizita canonică în ţinutul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Pe 7 septembrie Patriarhul României a fost întâmpinat la Mănăstirea Sihăstria, din judeţul Neamţ. În cadrul Privegherii, în cinstea Naşterii Maicii Domnului, care este şi hramul bisericii vechi din incinta Mănăstirii Sihăstria, în Catedrala „Sfânta Cuvioasă Teodora“ a avut loc o slujbă de Te Deum pentru Părintele Patriarh. Ieri, pelerini din toată ţara au participat la slujba de sfinţire a bisericii cu hramurile „Înălţarea Sfintei Cruci“ şi „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ de la Schitul Poiana lui Ioan al Mănăstirii Sihăstria. Târnosirea sfântului lăcaş a fost oficiată de Patriarhul Daniel şi Mitropolitul Teofan, alături de alţi cinci ierarhi ai Bisericii noastre.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost întâmpinat în prima zi a acestei săptămâni în sunetul clopotelor la poarta Mănăstirii Sihăstria de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de alţi arhierei ai Bisericii noastre, de obştea acestei vetre monahale, precum şi de peste 200 de credincioşi. În Catedrala „Sf. Teodora de la Sihla“ a avut loc apoi un Te Deum, oficiat de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. La acest eveniment au mai asistat IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului. La finalul slujbei de mulţumire, Înalt Preasfinţitul Mitropolit Teofan a adresat un cuvânt de bun-venit în care a amintit de hramul Mănăstirii Sihăstria „care este împodobit cu două evenimente speciale: sfinţirea Schitului Poiana lui Ioan şi prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române“. „Preafericirea Sa se află la locurile sfinte din Moldova. Preafericirea Sa revine acasă la oamenii pe care i-a păstorit şi la locurile în care s-a ostenit ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei timp de aproape două decenii. Vizitarea unor sfinte mănăstiri şi săvârşirea unor lucrări sfinţitoare la aşezăminte iniţiate de Preafericirea Sa constituie tot atâtea întâlniri în duh şi în adevăr cu sfinţii acestor locuri. Calea străbătută în aceste zile de Preafericirea Sa este o cale în care orice pas constituie o întâlnire cu sfinţii acestor locuri“, a spus Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

A urmat cuvântul arhimandritului Victorin Oanele, stareţul Mănăstirii Sihăstria, care a evidenţiat dubla bucurie pe care o trăieşte mănăstirea, prin serbarea hramului şi prin vizita Patriarhului Daniel. „Vizita Preafericirii Voastre constituie un moment de înălţare sufletească şi bucurie duhovnicească pentru obştea acestei sfinte mănăstiri în care V-aţi format şi în care aţi devenit monah în urmă cu aproape un sfert de veac. Astăzi se bucură şi părinţii duhovniceşti ai mănăstirii noastre, Paisie, Cleopa, Ioanichie şi alţi părinţi care ocrotesc această chinovie prin rugăciunile lor din Biserica triumfătoare“, a spus arhim. Victorin Oanele.

„Este timpul ca noi să arătăm valorile monahismului românesc“

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a explicat că vizita sa în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei este una canonică, statutară, de lucrare duhovnicească pentru întărirea comuniunii în credinţa ortodoxă, pentru a mulţumi lui Dumnezeu pentru binefacerile pe care le-a dăruit şi pentru a arăta apreciere pentru cei care s-au ostenit în Mănăstirea Sihăstria şi în schiturile ei, „în care, pe lângă rugăciune multă, se desfăşoară o activitate bogată de zidire de lăcaşuri sfinte, zidire care este necesară şi simultană cu zidirea noastră duhovnicească“. Părintele Patriarh a vorbit despre libertatea de după 1990 a credincioşilor ortodocşi din Moldova, ce a fost folosită pentru a-L preamări pe Dumnezeu. „Există două feluri de a folosi libertatea. Un fel de folosire a libertăţii - sfânt - şi un mod de folosire a libertăţii - păcătos. Sfinţii folosesc libertatea spre a se apropia de Dumnezeu mai mult şi pentru a face mai mult bine semenilor lor. Aici, la Sihăstria, se vede cum materia se transformă în spirit şi spiritul în materie, cum rugăciunea şi lucrarea de zidire duhovnicească şi edilitară se armonizează. Părinţii nevoitori ai acestei mănăstiri, părintele Cleopa, părintele Paisie, părintele Ioanichie împreună cu părintele stareţ Victorin s-au completat unii pe alţii într-o liturghie a minţii înduhovnicite şi a lucrării binecuvântate de Dumnezeu. Noi avem nevoie de persoane care întrupează în rugăciunea şi în spiritualitatea şi activitatea lor duhul Sfinţilor Părinţi Capadocieni pe care îi prăznuim anul acesta în mod deosebit“, a afirmat PF Daniel, care a amintit apoi că anul acesta la Patriarhia Română s-a întrunit o comisie specială formată din membri ai Academiei Române şi teologi, care să scrie împreună o istorie a monahismului românesc. „Este timpul ca noi să avem o istorie a monahismului românesc şi în acelaşi timp să arătăm valorile sale. Este timpul ca această istorie să fie folosită pentru întărirea vieţii monahale, pentru că vedem că secularizarea în diferite părţi ale lumii are o influenţă negativă asupra monahismului nostru. A scăzut statornicia din mănăstiri, a scăzut râvna. De aceea este nevoie să scoatem în evidenţă valorile de bază ale monahismului sfinţilor părinţilor noştri de demult şi recenţi. Avem nevoie de rugători mulţi în cer şi pe pământ, pentru ca Biserica să fie o corabie a mântuirii şi monahii să fie rugători ai neamului, sprijinitori ai activităţilor noastre duhovniceşti de sfinţire şi de mântuire a credincioşilor“, a mai completat Părintele Patriarh.

Sfinţirea Schitului Poiana lui Ioan

A doua zi, de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, la Schitul Poiana lui Ioan din judeţul Neamţ a avut loc sfinţirea bisericii acestei aşezări monahale de către PF Părinte Daniel, IPS Părinte Teofan, IPS Părinte Mitropolit Petru, PS Părinte Episcop Calinic al Argeşului şi Muscelului, PS Părinte Episcop Corneliu, PS Părinte Episcop-Vicar Calinic Botoşăneanul, şi PS Arhiereu-Vicar Ioachim Băcăuanul. Vremea ploioasă de toamnă nu i-a împiedicat pe credincioşi să urce până la Poiana lui Ioan pentru a participa la târnosirea bisericii. Hrisovul de sfinţire a fost citit de arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a amintit faptul că, după sfinţirea bisericii, credincioşii, atât bărbaţii, cât femeile, pot intra în sfântul altar pentru a săruta Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă, „cerând Mântuitorului Iisus Hristos, Preasfintei Treimi, ca, aşa cum a fost împodobită această biserică, să sfinţească Preasfânta Treime şi viaţa noastră şi să ne dăruiască ajutorul şi harul Său, ca să dobândim în biserică mântuirea şi să intrăm în împărăţia cerurilor“, a spus Părintele Patriarh, care a dăruit bisericii Schitului Poiana lui Ioan un set de sfinte vase, o cruce de binecuvântare, un Liturghier şi Sinaxarul Sfinţilor Capadocieni.

De asemenea, credincioşii care au trecut prin sfântul altar au primit din partea Întâistătătorului Bisericii noastre iconiţe cu Înălţarea Sfintei Cruci. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită apoi pe un podium special amenajat lângă mănăstire de Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, PS Calinic Botoşăneanul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

„Este o mare bucurie că am primit binecuvântare de la Părintele Patriarh“

Credincioşii care au participat la această sărbătoare s-au rugat în timpul slujbei de sfinţire, apoi au trecut prin sfântul altar pentru a se închina. Unii pelerini au rămas în contiunuare la slujba arhierească, alţii au coborât la Mănăstirea Sihăstria, pentru a participa la Sfânta Liturghie săvârşită de IPS Teofan, IPS Petru, PS Calinic, PS Corneliu şi PS Ioachim Băcăuanul. „Am fost la slujba de sfinţire de la Poiana lui Ioan, iar acum ne bucurăm ca am asistat la Sfânta Liturghie cu prilejul hramului Mănăstirii Sihăstria. Este o mare bucurie pentru noi faptul că am primit binecuvântare de la Părintele Patriarh şi de la ceilalţi ierarhi, întrucât am venit de departe“, a declarat Elena Porfir din Galaţi. „Am trăit cu mare intensitate sărbătoarea de astăzi, care ne-a apropiat mai mult de Dumnezeu, de Maica Domnului, de sfinţi. Aceste locuri minunate pe care le-am vizitat astăzi vor rămâne imprimate mereu în conştiinţa mea. Mă refer aici la Poiana lui Ioan şi la Mănăstirea Sihăstria, care au îmbrăcat straie de sărbătoare. Am dorit ca să particip la slujba de sfinţire a Schitului Poiana lui Ioan, pentru a trece prin sfântul altar şi pentru a ne împărtăşi din cuvântul plin de semnificaţii al Părintelui Patriarh“, a afirmat Daniel Ciobanu din Piatra Neamţ. „Am venit în pelerinaj la Mănăstirea Sihăstria, pentru a participa la slujba de sfinţire a Schitului Poiana lui Ioan. M-am rugat pentru sănătate, spor şi ajutor în familie, cerând mijlocire la Maica Domnului, cea care este bucuria tuturor necăjiţilor. Am fost bucuroasă că m-a învrednicit Dumnezeu să pot participa la această dublă sărbătoare pentru Mănăstirea Sihăstria“, a mărturisit Rodica Florariu din Târgu Neamţ.

Crucea Patriarhală pentru stareţul Sihăstriei

Slujba Sfintei Liturghii, cu prilejul hramului Bisericii „Naşterea Maicii Domnului“ de la Mănăstirea Sihăstria a fost săvârşită de IPS Teofan, IPS Petru, PS Calinic, PS Corneliu şi PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, în Catedrala „Sf. Cuv. Teodora de la Sihla“. În cuvântul de învăţătură citit de PS Corneliu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanţa sărbătorii Naşterii Maicii Domnului şi semnificaţiile sale.

IPS Mitropolit Teofan a amintit în cuvântul adresat credincioşilor faptul că sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului coincide cu naşterea unui nou schit, apreciind în acelaşi timp faptul că PF Daniel s-a aflat în mijlocul soborului de ierarhi, preoţi şi diaconi, „binecuvântând poporul venit să se închine şi să-şi vadă păstorul de altădată şi păstorul de acum în haină de patriarh“.

Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit apoi Crucea Patriarhală clasa I armandritului Victorin Oanele, stareţul Mănăstirii Sihăstria, iar alţi ctitori care s-au evidenţiat în sprijinirea lucrărilor de la Schitul Poiana lui Ioan au primit Diploma de onoare „Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României“. Arhim. Victorin a mulţumit Patriarhului pentru vizita pastorală pe care o întreprinde în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, implicit în Mănăstirea Sihăstria, dar şi Mitropolitului Teofan care, „atunci când îndatoririle pastoral-misionare i-au permis, a căutat loc de linişte la Schitul Poiana lui Ioan“. Stareţul Sihăstriei i-a oferit Patriarhului nostru un tablou cu vrednicii de pomenire arhimandriţi Paisie şi Cleopa.

La rândul său, PF Patriarh Daniel a mulţumit părintelui stareţ pentru urările făcute, arătându-şi în acelaşi timp dorinţa ca Dumnezeu „să ne ajute să avem cât mai multe bucurii duhovniceşti, de zidiri de biserici, dar şi de zidire interioară, pentru că aceasta este ţinta cea mare. Văzând biserica frumoasă din lumea aceasta, să ne înălţăm cu gândul şi cu simţirea spre frumuseţile cele netrecătoare în împărăţia lui Dumnezeu“.

Preasfânta Fecioară Maria - „icoana vie a Bisericii lui Hristos“

La sfârşitul Sfintei Liturghii, Părintele Patriarh Daniel, a încredinţat pe Preasfinţitul Corneliu al Huşilor să citească predica pe care Preafericirea Sa a alcătuit-o la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului

Despre sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, Preafericirea Sa a menţionat că a fost fixată în ziua a opta a anului bisericesc, pentru că cifra opt simbolizează eternitatea sau viaţa fără de sfârşit. Naşterea Fecioarei Maria din părinţii ei înaintaţi în vârstă, Ioachim şi Ana, care s-au rugat mult pentru a avea un copil, este „momentul principal al pregătirii ca Fiul cel Veşnic al lui Dumnezeu să devină om în istorie, pentru a birui moartea şi a dori oamenilor viaţa veşnică în împărăţia cerurilor. Remarcăm de asemenea faptul că în slujba Vecerniei mari Maica Domnului este numită «locaş», «templu al lui Hristos Dumnezeu, Împăratul tuturor şi Ziditorul», precum şi «Biserica cea Sfântă, locaşul lui Dumnezeu», iar slujba Utreniei din 8 septembrie arată că Fecioara Maria, «Cea plină de har», este persoana umană care are cea mai profundă şi puternică legătură cu Preasfânta Treime, tocmai pentru că din ea a luat fire omenească Fiul lui Dumnezeu, prin bunăvoinţa Tatălui veşnic şi cu prezenţa activă a Sfântului Duh“.

Aşadar, legătura dintre Preasfânta Treime şi Preasfânta Născătoare de Deumnezeu devine icoană vie a Bisericii celei Una, Sfânta, Sobornicească şi Apostolească, pe care o mărturisim în Crezul niceoconstantinopolitan, imediat după credinţa în Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.

Pentru Biserica Ortodoxă, mijlocirea Fecioarei şi a sfinţilor nu se adaugă mijlocirii lui Hristos, ci se înserează în interiorul acesteia, adică mijlocirea Maicii Domnului şi a sfinţilor se realizează în harul dăruit lor prin Hristos.

„Biserică sfinţită şi rai cuvântător“

Preasfânta Fecioară Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos, se arată ca fiind Eva cea nouă şi icoana vie a Bisericii lui Hristos, când stă sub crucea Mântuitorului Cel răstignit, din a cărui coastă curge sânge şi apă, simbol al Botezului şi al Euharistiei, ca sfinte taine prin care creştinii participă la viaţa veşnică dăruită de Hristos Bisericii Sale, după cum a subliniat Părintele Patriarh. Din exemplul Fecioarei Maria, Biserica lui Hristos învaţă să preamărească pe Dumnezeu prin lucrarea Sa mântuitoare în istorie, pentru ajutorul dobândit de la El în prezent, trăind cu speranţa dobândirii vieţii veşnice. Tot de la Preasfânta Fecioara Maria, Biserica lui Hristos învaţă să fie slujitoare smerită a lui Dumnezeu în lucrarea de mântuire a oamenilor, unind smerenia cu speranţa, viaţa duhovnicească cu setea de dreptate socială, binecuvântarea prezentă cu bucuria viitoare. Numită în cântările liturgice ortodoxe „Biserică sfinţită şi rai cuvântător“, Fecioara Maria, Maica Domnului, prin rugăciunile ei, împreună cu Biserica, este izvor de bucurie şi nădejde, ocrotitoarea fecioarelor şi a mamelor, păzitoarea copiilor şi a tinerilor, sprijinitoarea bătrânilor şi a săracilor, vindecătoarea bolnavilor şi călăuza celor dezorientaţi.