PREASFINŢITUL IOACHIM MAREŞ, EPISCOPUL HUŞILOR, a murit astăzi (24 aprilie – sărbătoarea Izvorul Tămăduirii) în jurul orei 13:30 la Reşedinţa Episcopală din Huşi.
Preasfinţitul Părinte Ioachim Mareş a văzut lumina zilei la 12 martie 1927 în comuna Măgireşti, judeţul Bacău, din părinţii Nicolae şi Maria Mareş, la botez primind numele de Ioan.
A urmat Şcoala primară în localitatea natală, pentru scurtă vreme, Gimnaziul 'Petru Rareş' din Miercurea-Ciuc, Seminarul Teologic 'Sfântul Gheorghe' din Roman şi Facultatea de Teologie din Suceava (1946-1948), iar dupa desfiinţarea acesteia a trecut pe pământ transilvan, la Institutul Teologic Universitar din Cluj (1948-1950), unde a luat contact cu o altă viată spirituală românescă, ce i-a fost de mare folos în anii de mai tarziu; aici a obţinut şi diploma de licenţă în Teologie, în anul 1950.
După căsătorie (cu Ana Munteanu) a fost hirotonit diacon (în 21 mai 1952 în Catedrala eparhială din Roman) iar în 29 iunie acelaşi an, întru preot, în catedrala episcopală din Huşi.
Vreme de peste trei decenii a păstorit cu mult devotament preoţesc la Parohia Damieneşti, judeţul Bacău (1952-1954), unde a înfrumuseţat şi reparat biserica şi casa parohială; la Parohia Tardeni unde a construit casa parohială (1954-1955); la biserica “Sfântul Nicolae” din Moineşti (1955-1962), unde a reparat şi extins biserica; la Leorda-Comanesti, judeţul Bacăşu (1962-1972), unde a restaurat şi consolidat biserica şi casa parohială; la biserica 'Sfântul Nicolae' din Bacău (1972-1978) a restaurat şi înfrumuseţat atât biserica cât şi casa parohială; în acelaşi timp a reconstruit biserica parohială din satul său natal, Măgireşti, judeţul Bacău; în paralel a fost şi secretar protopopesc la Moineşti (1957-1967), deputat eparhial (1962-1972), preşedinte al Conşistoriului eparhial al Episcopiei Romanului şi Huşilor (1972-1978), după care, în urma bogatei experienţe acumulate în domeniul biseicesc i s-a incredinţat funcţia de vicar administrativ al acestei episcopii (1978-1985).
La câţiva ani după trecerea la cele veşnice a soţiei sale (1971) a fost ales Arhiereu-Vicar al Eparhiei Romanului şi Huşilor, cu titlul de 'Vasluianul', călugărit sub numele de 'Ioachim', hirotonit şi instalat în 24 noiembrie 1985; ca Arhiereu-Vicar la Roman a desfăşurat o bogată activitate mişionar-pastorală, administrativ-gospodărească şi culturală. În perioada 1985-1989 a consolidat, pictat şi înfrumuseţat biserica 'Precista-Mare' din Roman, în care a slujit ca ahiereu-vicar; în anul 1991 a pus temelia celei mai mari catedrale din România în municipiul Bacău cu hramul 'Înălţarea Domnului' şi a continuat construirea ei pana în anul 2001.
În urma reînfiinţării Episcopiei Huşilor (în şedinta Adunării Naţionale Bisericeşti, la propunerea Sfântului Şinod al Bisericii noastre din 13-14 februarie 1996), Arhiereul Vicar Ioachim Vasluianul a fost ales episcop al Huşilor ( în 4 iulie 1996), înscăunarea sa făcându-se la 15 septembrie 1996. Din anul 1997 şi până în prezent a consolidat, restaurat şi înfrumuseţat catedrala episcopală din Huşi, împreună cu reşedinţa şi cu toate dependinţele acestui Centru Eparhial. Între anii1999-2004 a înălţat biserica Mănăstirii 'Schimbarea la Faţă' din Huşi, precum şi o clădire cu etaj, cu 40 de camere, pentru buna funcţionare a acestei mănăstiri; în perioada 2000-2004 a construit clădirea pentru Muzeul Eparhial Huşi.
În cadrul Episcopiei Huşilor, în perioada 2000-2004, s-au construit biserici la Spitalele din Bârlad, Negreşti şi Huşi şi au fost sfintite peste 50 de locuri de construcţii noi de biserici parohiale şi filiale, unele fiind terminate şi sfinţite iar altele în curs de finalizare.
În prezent Centrul Eparhial Huşi a recuperat 890 hectare teren agricol, nepreluate de parohiile din această eparhie, de la consiliile comunale respective, 100 hectare teren agricol, proprietatea Centrului Eparhial precum şi 300 hectare pădure.
Pe lângă aleasa activitate pastoral-misionară şi administrativ-gospodărească, a publicat temeinice şi documentate lucrări, a tipărit altele în calitate de redactor; între lucrările personale amintim: 'Monografia bisericii Sf. Nicolae din Bacău' (Roman, 1983), 'Monografia bisericii din Măgireşti' (Roman,1988); 'Conştiintă şi slujire preoţească', în trei volume; în acelaşi timp s-au mai tiparit sub redactia sa 20 de titluri de carte; a editat: 'Cronica Episcopiei Romanului şi Huşilor', 10 volume (Roman, 1985-1994); 'Cronica Episcopiei Huşilor' , 10 volume (1995-2004); de asemenea a publicat 96 de studii şi articole, majoritatea în 'Mitropolia Moldovei şi Sucevei' sau în 'Îndrumătorul bisericesc al Eparhiei Romanului'. În perioada arhieriei sale a organizat sau a participat la diferite evenimente şi manifestari cu caracter eligios şi ştiinţific. Printre acestea amintim: Simpozionul „100 de ani de la adormirea vrednicului de pomenire, Episcopul Melchisedec Ştefănescu' (1892-1992) la Roman în anul 1992; Simpozionul „500 de ani de la construirea ctitoriei ştefaniene de la Borzeşti, Bacău' (ţinut la Borzeşti în anul 1994) „Simpozionul realizat la catedrala episcopală din Huşi, construită de Ştefan cel Mare şi Sfânt în anul 1495' eveniment la care a participat şi Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, în anul 1995; 'Simpozionul organizat cu prilejul împlinirii a 400 de ani de la infiinţarea Episcopiei Huşilor' (1598-1998); cu acel prilej a avut loc şi resfinţirea catedralei episcopale din Huşi; în anul 2004, cu ocazia 'Anului Ştefanian' (1504-2004), s-a sfinţit şi deschis oficial Muzeul Eparhial din Huşi, la care a participat un sobor de ierarhi, care a săvârşit şi Sfânta Liturghie, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Preasfinţitul Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor a murit aseară (23 aprilie – sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe) în jurul orei 22 la Spitalul Militar din Bucureşti în urma unui accident vascular cerebral.
Slujba înmormântării Preasfinţitului Damaschin va avea loc în Catedrala Episcopală din Slobozia, Duminică (Duminica a II-a după Paşti a Sfântului Apostol Toma) 26 aprilie la ora 11. Locotenenţa scaunului Sloboziei şi Călăraşilor până la alegerea şi instalarea unui nou chiriarh (episcop titular) va fi asigurată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în calitatea Sa de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, deoarece Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor face parte din această Mitropolie.
Preasfinţitul Damaschin Coravu s-a născut în oraşul Craiova, la 14 septembrie 1940, din părinţi dreptcredincioşi, Ioan si Elisabeta, primind la botez numele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.
A urmat cursurile şcolii primare şi elementare în comuna Borăscu-Gorj (1946 - 1953), iar apoi şi-a îndreptat paşii spre studiile teologice:
1956 - 1961 - Seminarul Teologic din Craiova;
1961 - 1965 - Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti;
1965 - 1968 - studii de doctorat in teologie la Bucureşti, specialitatea Istoria Bisericii Ortodoxe Române;
1970 - 1979 - studii de doctorat in Teologie la Universitatea din Atena, unde obţine titlul de doctor în Teologie cu lucrarea Rugăciunea Domnească. Studiu filologic, istorico - teologic şi ermineutic (1979).
În urma desăvârşirii studiilor a fost numit profesor la Seminarul Teologic din Craiova (1968 -1970 şi 1979 -1980).
La 16 iulie 1980 a fost ales episcop - vicar al Arhiepiscopiei Craiovei (1980 - 2000), instalarea având loc la data de 21 septembrie 1980.
Preasfinţitul Damaschin Coravu a îndeplinit şi următoarele funcţii:
- din 1986 - membru al Societăţii Elene de Studii Biblice;
- din 1990 - preşedinte al colegiului de redacţie al publicaţiei 'Vestitorul Ortodoxiei' - periodic de informaţie bisericească, teologie şi spiritualitate al Patriarhiei Romane, şi ulterior al periodicului 'Chemarea Credinţei';
- din 1992 - vicepreşedinte al Societăţii Biblice Interconfesionale din România;
- din 1992 - profesor la Facultatea de Teologie din Craiova;
- 1992 - 2000 - decan al Facultăţii de Teologie din Craiova;
- 1997 - 2000 - preşedinte al comitetului de redacţie al periodicului 'Analele Universităţii din Craiova. Seria - Teologie';
- 2000 - ales senator pe viata al Senatului Universităţii din Craiova.
Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor
La data de 24 februarie 2000 a fost ales de catre Colegiul electoral bisericesc episcop al Sloboziei şi Călăraşilor şi recunoscut prin decretul prezidenţial nr. 81/2000. Întronarea a avut loc la data de 25 martie 2000, la praznicul Bunei Vestiri, în Catedrala episcopală Sfinţii Voievozi din Slobozia în prezenţa PF Teoctist, patriarhul României, IPS Nestor, mitropolitul Olteniei, şi un impresionant sobor de preoţi şi ierarhi, precum şi a unei mari mulţimi de credincioşi.
Ca arhipăstor al Eparhiei noastre desfăşoară o bogată activitate pastoral-liturgică si social-misionară spre slava lui Hristos şi Bisericii noastre strămoşeşti.
Preasfinţitul Damaschin Coravu a reprezentat Biserica Ortodoxa Română la peste 50 de congrese, conferinţe ecumenice, simpozioane si alte întruniri teologice din ţară şi străinătate (Grecia, Cipru, Austria, Ungaria, Spania), cu referate şi comunicări, dintre care multe s-au publicat în limbile română, greacă şi germană.
Activitatea ştiinţifică a P.S. dr. Damaschin este foarte vastă, cuprinzând peste 60 de titluri, cărţi, studii, articole, reportaje, recenzii, etc., publicate în ţară şi străinătate, din care amintim:
- 'Rugăciunea Domnească. Studiu filologic, istorico - teologic si ermineutic' Teză de Doctorat, Atena, 1979, 346 p. (în limba greacă);
- 'Tipografi de la Râmnic din prima jumătate a secolului al XVIII-lea';
- 'Aspecte ale activităţii de tiparire şi de răspândire a cărţilor bisericeşti româneşti în Transilvania, Muntenia şi Moldova în secolul al XVIII-lea;
-'Precizări şi contribuţii la Bibliografia românească veche';
- 'Viaţa şi activitatea episcopului Ştefan al Râmnicului (15 ianuarie 1673 - 1693) '
- 'Monumente istorice bisericeşti din Arhiepiscopia Craiovei' (în colaborare);
- 'Mânăstirea din Peri şi importanţa ei istorică';
-'Sensul Rugăciunii Domneşti';
- 'Sfântul Grigorie Decapolitul de la Bistriţa - Vâlcea';
- 'Studiu biblic la I Corinteni 14,19 (în limbile română şi greacă);
- 'Das Vater Unser - exegetische Darstelung des gesmeinsamen Gebetes der getrennten Christen' (Tatăl nostru - prezentare exegetică a rugăciunii comune a creştinilor dezbinaţi);
- 'Procedura de conducere sinodală în Biserica primară dupa Faptele Apostolilor' (în limbile română şi greacă);
- 'Scrisori ale Sfântului Vasile cel Mare şi Epistola Bisericii Goţiei către Biserica din Capadocia. Izvoare importante pentru Istoria Bisericii Ortodoxe Române';
- 'Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu protestantismul în secolul al XVI-lea';
- 'Misiunea Bisericii azi şi mâine. Misiunea filantropică';
- 'Mitropolitul Veniamin Costachi şi cultura greacă (1768-1846) '
http://www.sf-esc.ro/index.php?option=content&task=view&id=156
PREASFINŢITUL IOACHIM MAREŞ, EPISCOPUL HUŞILOR, a murit astăzi (24 aprilie – sărbătoarea Izvorul Tămăduirii) în jurul orei 13:30 la Reşedinţa Episcopală din Huşi.
Preasfinţitul Părinte Ioachim Mareş a văzut lumina zilei la 12 martie 1927 în comuna Măgireşti, judeţul Bacău, din părinţii Nicolae şi Maria Mareş, la botez primind numele de Ioan.
A urmat Şcoala primară în localitatea natală, pentru scurtă vreme, Gimnaziul 'Petru Rareş' din Miercurea-Ciuc, Seminarul Teologic 'Sfântul Gheorghe' din Roman şi Facultatea de Teologie din Suceava (1946-1948), iar dupa desfiinţarea acesteia a trecut pe pământ transilvan, la Institutul Teologic Universitar din Cluj (1948-1950), unde a luat contact cu o altă viată spirituală românescă, ce i-a fost de mare folos în anii de mai tarziu; aici a obţinut şi diploma de licenţă în Teologie, în anul 1950.
După căsătorie (cu Ana Munteanu) a fost hirotonit diacon (în 21 mai 1952 în Catedrala eparhială din Roman) iar în 29 iunie acelaşi an, întru preot, în catedrala episcopală din Huşi.
Vreme de peste trei decenii a păstorit cu mult devotament preoţesc la Parohia Damieneşti, judeţul Bacău (1952-1954), unde a înfrumuseţat şi reparat biserica şi casa parohială; la Parohia Tardeni unde a construit casa parohială (1954-1955); la biserica “Sfântul Nicolae” din Moineşti (1955-1962), unde a reparat şi extins biserica; la Leorda-Comanesti, judeţul Bacăşu (1962-1972), unde a restaurat şi consolidat biserica şi casa parohială; la biserica 'Sfântul Nicolae' din Bacău (1972-1978) a restaurat şi înfrumuseţat atât biserica cât şi casa parohială; în acelaşi timp a reconstruit biserica parohială din satul său natal, Măgireşti, judeţul Bacău; în paralel a fost şi secretar protopopesc la Moineşti (1957-1967), deputat eparhial (1962-1972), preşedinte al Conşistoriului eparhial al Episcopiei Romanului şi Huşilor (1972-1978), după care, în urma bogatei experienţe acumulate în domeniul biseicesc i s-a incredinţat funcţia de vicar administrativ al acestei episcopii (1978-1985).
La câţiva ani după trecerea la cele veşnice a soţiei sale (1971) a fost ales Arhiereu-Vicar al Eparhiei Romanului şi Huşilor, cu titlul de 'Vasluianul', călugărit sub numele de 'Ioachim', hirotonit şi instalat în 24 noiembrie 1985; ca Arhiereu-Vicar la Roman a desfăşurat o bogată activitate mişionar-pastorală, administrativ-gospodărească şi culturală. În perioada 1985-1989 a consolidat, pictat şi înfrumuseţat biserica 'Precista-Mare' din Roman, în care a slujit ca ahiereu-vicar; în anul 1991 a pus temelia celei mai mari catedrale din România în municipiul Bacău cu hramul 'Înălţarea Domnului' şi a continuat construirea ei pana în anul 2001.
În urma reînfiinţării Episcopiei Huşilor (în şedinta Adunării Naţionale Bisericeşti, la propunerea Sfântului Şinod al Bisericii noastre din 13-14 februarie 1996), Arhiereul Vicar Ioachim Vasluianul a fost ales episcop al Huşilor ( în 4 iulie 1996), înscăunarea sa făcându-se la 15 septembrie 1996. Din anul 1997 şi până în prezent a consolidat, restaurat şi înfrumuseţat catedrala episcopală din Huşi, împreună cu reşedinţa şi cu toate dependinţele acestui Centru Eparhial. Între anii1999-2004 a înălţat biserica Mănăstirii 'Schimbarea la Faţă' din Huşi, precum şi o clădire cu etaj, cu 40 de camere, pentru buna funcţionare a acestei mănăstiri; în perioada 2000-2004 a construit clădirea pentru Muzeul Eparhial Huşi.
În cadrul Episcopiei Huşilor, în perioada 2000-2004, s-au construit biserici la Spitalele din Bârlad, Negreşti şi Huşi şi au fost sfintite peste 50 de locuri de construcţii noi de biserici parohiale şi filiale, unele fiind terminate şi sfinţite iar altele în curs de finalizare.
În prezent Centrul Eparhial Huşi a recuperat 890 hectare teren agricol, nepreluate de parohiile din această eparhie, de la consiliile comunale respective, 100 hectare teren agricol, proprietatea Centrului Eparhial precum şi 300 hectare pădure.
Pe lângă aleasa activitate pastoral-misionară şi administrativ-gospodărească, a publicat temeinice şi documentate lucrări, a tipărit altele în calitate de redactor; între lucrările personale amintim: 'Monografia bisericii Sf. Nicolae din Bacău' (Roman, 1983), 'Monografia bisericii din Măgireşti' (Roman,1988); 'Conştiintă şi slujire preoţească', în trei volume; în acelaşi timp s-au mai tiparit sub redactia sa 20 de titluri de carte; a editat: 'Cronica Episcopiei Romanului şi Huşilor', 10 volume (Roman, 1985-1994); 'Cronica Episcopiei Huşilor' , 10 volume (1995-2004); de asemenea a publicat 96 de studii şi articole, majoritatea în 'Mitropolia Moldovei şi Sucevei' sau în 'Îndrumătorul bisericesc al Eparhiei Romanului'. În perioada arhieriei sale a organizat sau a participat la diferite evenimente şi manifestari cu caracter eligios şi ştiinţific. Printre acestea amintim: Simpozionul „100 de ani de la adormirea vrednicului de pomenire, Episcopul Melchisedec Ştefănescu' (1892-1992) la Roman în anul 1992; Simpozionul „500 de ani de la construirea ctitoriei ştefaniene de la Borzeşti, Bacău' (ţinut la Borzeşti în anul 1994) „Simpozionul realizat la catedrala episcopală din Huşi, construită de Ştefan cel Mare şi Sfânt în anul 1495' eveniment la care a participat şi Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, în anul 1995; 'Simpozionul organizat cu prilejul împlinirii a 400 de ani de la infiinţarea Episcopiei Huşilor' (1598-1998); cu acel prilej a avut loc şi resfinţirea catedralei episcopale din Huşi; în anul 2004, cu ocazia 'Anului Ştefanian' (1504-2004), s-a sfinţit şi deschis oficial Muzeul Eparhial din Huşi, la care a participat un sobor de ierarhi, care a săvârşit şi Sfânta Liturghie, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Preasfinţitul Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor a murit aseară (23 aprilie – sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe) în jurul orei 22 la Spitalul Militar din Bucureşti în urma unui accident vascular cerebral.
Slujba înmormântării Preasfinţitului Damaschin va avea loc în Catedrala Episcopală din Slobozia, Duminică (Duminica a II-a după Paşti a Sfântului Apostol Toma) 26 aprilie la ora 11. Locotenenţa scaunului Sloboziei şi Călăraşilor până la alegerea şi instalarea unui nou chiriarh (episcop titular) va fi asigurată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în calitatea Sa de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, deoarece Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor face parte din această Mitropolie.
Preasfinţitul Damaschin Coravu s-a născut în oraşul Craiova, la 14 septembrie 1940, din părinţi dreptcredincioşi, Ioan si Elisabeta, primind la botez numele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.
A urmat cursurile şcolii primare şi elementare în comuna Borăscu-Gorj (1946 - 1953), iar apoi şi-a îndreptat paşii spre studiile teologice:
1956 - 1961 - Seminarul Teologic din Craiova;
1961 - 1965 - Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti;
1965 - 1968 - studii de doctorat in teologie la Bucureşti, specialitatea Istoria Bisericii Ortodoxe Române;
1970 - 1979 - studii de doctorat in Teologie la Universitatea din Atena, unde obţine titlul de doctor în Teologie cu lucrarea Rugăciunea Domnească. Studiu filologic, istorico - teologic şi ermineutic (1979).
În urma desăvârşirii studiilor a fost numit profesor la Seminarul Teologic din Craiova (1968 -1970 şi 1979 -1980).
La 16 iulie 1980 a fost ales episcop - vicar al Arhiepiscopiei Craiovei (1980 - 2000), instalarea având loc la data de 21 septembrie 1980.
Preasfinţitul Damaschin Coravu a îndeplinit şi următoarele funcţii:
- din 1986 - membru al Societăţii Elene de Studii Biblice;
- din 1990 - preşedinte al colegiului de redacţie al publicaţiei 'Vestitorul Ortodoxiei' - periodic de informaţie bisericească, teologie şi spiritualitate al Patriarhiei Romane, şi ulterior al periodicului 'Chemarea Credinţei';
- din 1992 - vicepreşedinte al Societăţii Biblice Interconfesionale din România;
- din 1992 - profesor la Facultatea de Teologie din Craiova;
- 1992 - 2000 - decan al Facultăţii de Teologie din Craiova;
- 1997 - 2000 - preşedinte al comitetului de redacţie al periodicului 'Analele Universităţii din Craiova. Seria - Teologie';
- 2000 - ales senator pe viata al Senatului Universităţii din Craiova.
Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor
La data de 24 februarie 2000 a fost ales de catre Colegiul electoral bisericesc episcop al Sloboziei şi Călăraşilor şi recunoscut prin decretul prezidenţial nr. 81/2000. Întronarea a avut loc la data de 25 martie 2000, la praznicul Bunei Vestiri, în Catedrala episcopală Sfinţii Voievozi din Slobozia în prezenţa PF Teoctist, patriarhul României, IPS Nestor, mitropolitul Olteniei, şi un impresionant sobor de preoţi şi ierarhi, precum şi a unei mari mulţimi de credincioşi.
Ca arhipăstor al Eparhiei noastre desfăşoară o bogată activitate pastoral-liturgică si social-misionară spre slava lui Hristos şi Bisericii noastre strămoşeşti.
Preasfinţitul Damaschin Coravu a reprezentat Biserica Ortodoxa Română la peste 50 de congrese, conferinţe ecumenice, simpozioane si alte întruniri teologice din ţară şi străinătate (Grecia, Cipru, Austria, Ungaria, Spania), cu referate şi comunicări, dintre care multe s-au publicat în limbile română, greacă şi germană.
Activitatea ştiinţifică a P.S. dr. Damaschin este foarte vastă, cuprinzând peste 60 de titluri, cărţi, studii, articole, reportaje, recenzii, etc., publicate în ţară şi străinătate, din care amintim:
- 'Rugăciunea Domnească. Studiu filologic, istorico - teologic si ermineutic' Teză de Doctorat, Atena, 1979, 346 p. (în limba greacă);
- 'Tipografi de la Râmnic din prima jumătate a secolului al XVIII-lea';
- 'Aspecte ale activităţii de tiparire şi de răspândire a cărţilor bisericeşti româneşti în Transilvania, Muntenia şi Moldova în secolul al XVIII-lea;
-'Precizări şi contribuţii la Bibliografia românească veche';
- 'Viaţa şi activitatea episcopului Ştefan al Râmnicului (15 ianuarie 1673 - 1693) '
- 'Monumente istorice bisericeşti din Arhiepiscopia Craiovei' (în colaborare);
- 'Mânăstirea din Peri şi importanţa ei istorică';
-'Sensul Rugăciunii Domneşti';
- 'Sfântul Grigorie Decapolitul de la Bistriţa - Vâlcea';
- 'Studiu biblic la I Corinteni 14,19 (în limbile română şi greacă);
- 'Das Vater Unser - exegetische Darstelung des gesmeinsamen Gebetes der getrennten Christen' (Tatăl nostru - prezentare exegetică a rugăciunii comune a creştinilor dezbinaţi);
- 'Procedura de conducere sinodală în Biserica primară dupa Faptele Apostolilor' (în limbile română şi greacă);
- 'Scrisori ale Sfântului Vasile cel Mare şi Epistola Bisericii Goţiei către Biserica din Capadocia. Izvoare importante pentru Istoria Bisericii Ortodoxe Române';
- 'Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu protestantismul în secolul al XVI-lea';
- 'Misiunea Bisericii azi şi mâine. Misiunea filantropică';
- 'Mitropolitul Veniamin Costachi şi cultura greacă (1768-1846) '
http://www.sf-esc.ro/index.php?option=content&task=view&id=156
Postări
Un comentariu:
Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei împreună cu Consiliul Eparhial al Episcopiei Huşilor, întrunit aseară la reşedinţa episcopală din Huşi, în şedinţă comună, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei (care asigură locotenenţa scaunului episcopal al Huşilor până la alegerea şi întronizarea noului episcop titular al Huşilor) a hotărât în ceea ce priveşte înmormântarea Preasfinţitului Ioachim Mareş, trecut la viaţa veşnică ieri după-amiază, următoarele:
Luni 27 aprilie la Catedrala Episcopală din Huşi va fi oficiată Sfânta Liturghie Arhierească începând cu ora 8:00, iar la ora 10:00 se va oficia slujba înmormântării Preasfinţitului Ioachim Mareş. Având în vedere dorinţa Preasfinţitului Ioachim Mareş de a fi înmormântat în cripta episcopală de la demisolul Catedralei Înălţarea Domnului din Bacău, după încheierea slujbei de înmormântare din Catedrala Episcopală a Huşilor, trupul va fi dus la Catedrala Înălţarea Domnului din Bacău. Aici credincioşii ortodocşi din Bacău vor putea să îşi ia rămas bun de la Preasfinţitul Ioachim Mareş până a doua zi dimineaţa, când marţi (28 aprilie) începând cu ora 8 va fi oficiată Sfânta Liturghie Arhierească după care Preasfinţitul Ioachim Mareş va fi înhumat în cripta episcopală din demisolul Catedralei Înălţarea Domnului din Bacău.
Menţionăm că Preasfinţitul Părinte Ioachim Mareş a văzut lumina zilei în comuna Măgireşti, judeţul Bacău la 12 martie 1927. A slujit ca preot la biserica '”Sfântul Nicolae” din Bacău (1972-1978), i s-a incredinţat funcţia de vicar administrativ al episcopiei Romanului şi Huşilor (1978-1985), a fost ales Arhiereu-Vicar al Eparhiei Romanului şi Huşilor, cu titlul de “Vasluianul”, hirotonit şi instalat la 24 noiembrie 1985 şi în această calitate în anul 1991 a fost primul ctitor al Catedralei „Înălţarea Domnului” din Bacău; între anii 1996 şi 2009 a fost Episcop al Huşilor.
Trimiteți un comentariu