În cuvântul rostit credincioşilor prezenţi la Catedrala mitropolitană din Iaşi, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei ne-a învăţat cum putem deveni şi noi purtători de biruinţă, asemenea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. „Sfântul Gheorghe avea în faţa lui bogăţia lumii, slava şi bucuriile ei, avea posibilitatea să fie mare, să fie puternic, să fie cunoscut, dar la acestea dorea să adauge şi credinţa în Iisus Hristos. Când a realizat că timpurile erau aşa de grele încât rangurile acestei lumi şi credinţa în Hristos nu puteau fi împlinite în acelaşi timp, fiind fiu al Învierii lui Hristos, L-a ales pe acesta. Sfântul Gheorghe L-a ales pe Hristos pentru că era pătruns de Înviere, pentru că lumina Învierii lui Hristos se prelungise în viaţa Lui. Creştinii, după Învierea lui Hristos, sunt purtători de biruinţă a vieţii asupra morţii, a faptei celei bune asupra păcatului, a frumosului asupra urâciunii acestei lumi, cum spune profetul Daniel. Noi putem fi purtători de biruinţă împlinind ceea ce Sfântul Gheorghe a împlinit în mod plenar. Atunci când ai putere să înlături păcatul din viaţa ta eşti un purtător de biruinţă. În momentul în care ai hotărât să împarţi pâinea ta cea săracă cu cineva mai neputincios decât tine, în momentul în care ai reuşit să ierţi pe cineva care te-a vorbit de rău, eşti purtător de biruinţă. O mamă cu pruncul în pântece este o mare biruitoare, o mare purtătoare de biruinţă. Un om care încearcă să rămână demn în viaţă, chiar dacă valurile şi vânturile se abat asupra lui, este purtător de biruinţă. Purtător de biruinţă este omul şi atunci când, chiar dacă a căzut, are puterea să se ridice. Toate acestea pot fi realizate dacă stăm cu inima deschisă, pentru ca Hristos să ne picure în ea lumina Învierii Sale. Nu este cineva mai liber decât acela care nu se lasă înlănţuit de un păcat“, a completat IPS Teofan, care enumerat apoi patru condiţii prin care oamenii pot deveni purtători de biruinţă.
Sfântul Gheorghe, ocrotitorul Moldovei
„Sfântul Gheorghe, aşezat ca un viteaz cu suliţa în mână, cu balaurul la picioare, îl arată tocmai pe omul purtător de biruinţă, chipul creştinului, care are drept ţintă şi izvor pe Hristos cel mort şi înviat. Sfântul Apostol Pavel îi îndeamnă pe creştini, în textul citit astăzi în cadrul Sfintei Liturghii, să împlinească patru lucruri pentru a ne putea deschide spre biruinţă: să fie statornici în credinţă, să fie puternici în rugăciune, să stăruiască în împărtăşire, iar al patrulea lucru, pe care îl consideră foarte important, îl reprezintă frângerea Pâinii, adică participarea la Sfânta Liturghie. Prin aceste patru lucruri putem deveni purtători de biruinţă. Moldova, această ţară binecuvântată de Dumnezeu, din nord, de la Codrii Cosminului până la Marea Neagră, din cetăţile transilvănene care aparţineau Moldovei pe vremea voievozilor până dincolo de Prut, la Nistru, s-a considerat ca fiind aşezată sub mâna ocrotitoare a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe“, a mai adăugat Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a adresat apoi un cuvânt de binecuvântare şi de felicitare celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
La slujba de hram de la Catedrala mitropolitană din Iaşi a participat şi pr. Nicolas Cernokrak, decanul Institutului de Teologie Ortodoxă „Saint Serge“ din Paris, care a spus câteva cuvinte la finalul Sfintei Liturghii. „Sunt plin de bucurie şi de pace, în aceste zile de victorie pascală, în acelaşi timp o victorie a Sfântului Gheorghe şi o victorie a dumneavoastră, ca popor teofor. Când am venit în România, am simţit că am venit într-o familie, mă simt ca la mine acasă şi cred că România îmi aparţine, pentru că nu există nimic care să mă separe de această ţară. Chiar dacă nu vorbesc limba română, atunci când mă plimb pe stradă înţeleg cuvintele pe care oamenii şi le spun“, a mărturisit pr. Nicolas Cernokrak, care a primit din partea IPS Teofan o icoană cu Sf. M. Mc. Gheorghe.
Catedrală mitropolitană timp de mai bine de un secol
Biserica „Sfântul Gheorghe“ - vechea Catedrală mitropolitană a fost zidită între 1761-1769, fiind ctitoria mitropolitului de atunci al Moldovei, Gavriil Calimachi. După sfinţire, Biserica „Sfântul Gheorghe“ a devenit „Mitropolia cea Nouă“ şi, timp de mai bine de un secol, a fost catedrală mitropolitană, aici fiind întronizaţi ierarhii Moldovei şi desfăşurându-se, până la sfinţirea noii Catedrale mitropolitane (23 aprilie 1887, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe) marile ceremonii bisericeşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu