Conferinţa Naţională „Text şi discurs religios“ a fost deschisă de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, care a susţinut o prelegere cu titlul „Litera ucide, Duhul dă viaţă (II Cor. 3, 6)“. „Cuvintele pe care le rostim la tot pasul au un trup al lor, care este forma lor exterioară, aspectul lor formal. Acest trup este important, deoarece prin acesta oamenii reuşesc să se înţeleagă. Fără formele cuvintelor nu am putea să transmitem nimic semenilor noştri, orice comunicare fiindu-ne astfel imposibilă. Este suficient să deschidem o carte într-o limbă pe care nu o putem pricepe pentru a realiza că şi formele cuvintelor sunt importante. Dar cuvintele au şi un suflet al lor, o realitate raţională, un aspect interior care participă la Logosul lui Dumnezeu. Capacitatea omului de a se exprima articulat şi coerent este percepută de către Părinţii Bisericii ca un dar al lui Dumnezeu. Aşadar, avem litera, adică trupul de sunete, expresii, intonaţii ale cuvântului, şi avem duhul, adică lăuntrul de înţeles al acestuia. Cele două trebuie să stea împreună. Pentru că nici un cuvânt care nu este exprimat corect şi care nu este animat de un înţeles lăuntric autentic nu poate să lege pe oameni între ei, şi pe toţi deopotrivă cu Dumnezeu. Litera ucide, dar Duhul dă viaţă“, a spus IPS Teofan, care a continuat prelegerea explicând sensurile cuvântului în viaţa oamenilor.
Cuvântul poate salva un suflet sau îl poate arunca în deznădejde
„Participarea la adâncul cuvintelor este, de fapt, o participare la viaţa Fiului lui Dumnezeu pogorât printre noi, pentru a ne învăţa şi că este important să cinstim pe Cuvântul prin cuvinte. Prezenţa lui Dumnezeu face ca trupul şi sufletul cuvintelor noastre să fie valorificate într-un sens autentic, ceea ce înseamnă că un cuvânt spus, rostit, gândit în prezenţa lui Dumnezeu este un cuvânt veritabil, un cuvânt responsabil. Din păcate, omul are această capacitate de a goli de înţeles cuvintele şi de a le orienta greşit. De aceea şi este responsabilizat: «Vă spun că pentru orice cuvânt deşert pe care-l vor rosti oamenii vor da socoteală în ziua Judecăţii» (Matei 12, 36). Într-o poezie, simplă în formă şi puternică prin duhul ei, Sfântul Ioan Iacob punea, la vremea aceea, semn de întrebare asupra utilităţii tuturor vorbirilor şi convorbirilor noastre cotidiene: Cuvântul înseamnă mult în viaţa noastră. Prin cuvânt ne exprimăm eul cel mai lăuntric, prin cuvânt poţi să bucuri pe cineva sau poţi întrista. Tot prin cuvânt poţi salva un suflet sau îl poţi arunca în deznădejde. Cuvântul îi poate apropia pe oameni, dar îi poate şi îndepărta. Sunt, de asemenea, cuvinte care distrug vieţi, precum sunt cuvinte care le creează“, a mai adăugat Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. A urmat comunicarea susţinută de pr. prof. dr. Wilhelm Dancă, rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif“ din Iaşi, cea a rectorului UAIC, Vasile Işan, precum şi ale altor invitaţi. Dezbaterile s-au desfăşurat, pe parcursul celor două zile, în cadrul secţiunilor: „Traducerea textului sacru“, „Retorica discursului religios“ şi „Literatura şi sacrul“.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu