Praznicul Înălţării Domnului a adunat, în acest an, la Mănăstirea Neamţ peste 2.000 de credincioşi. Sărbătoarea hramului a început miercuri seara, cu Slujba Privegherii, şi a continuat ieri-dimineaţă cu Agheazma mică, Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru cei adormiţi. Biserica "Înălţarea Domnului" de la Mănăstirea Neamţ a fost ridicată de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, între 1485-1497.

Pelerinii din ţară şi străinătate s-au îndreptat şi în acest an către străvechea ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ, care a îmbrăcat straie de sărbătoare. Programul liturgic a început miercuri seara, când PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a oficiat Slujba Privegherii. Oamenii s-au închinat la racla ce adăposteşte moaştele Sfântului necunoscut, la capul Sfântului Simeon din Muntele minunat (Antiohia Siriei), care a fost dăruit mănăstirii de Sfântul Ştefan cel Mare în anul 1463, şi icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care datează din sec. al VII-lea. În predica de la finalul Slujbei Privegherii, din ajunul hramului, PS Emilian Lovişteanul a explicat semnificaţiile duhovniceşti ale sărbătorii Înălţării Domnului. "Mântuitorul Hristos S-a înălţat la cer la 40 de zile de la Înviere, în văzul ucenicilor Săi, după ce i-a pregătit pe aceştia. Domnul Iisus S-a înălţat la ceruri în faţa ucenicilor şi a Maicii Domnului, pentru că ei erau încredinţaţi că El este Fiul lui Dumnezeu Cel înviat din morţi. Înălţarea Domnului s-a făcut pentru ca Duhul Sfânt să Se coboare. Noi ne înălţăm când Duhul Sfânt coboară peste noi", a spus PS Emilian Lovişteanul.

"Când săvârşim sfinţirea apei, rememorăm Botezul Domnului"

În ziua Praznicului Înălţării Domnului, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost scoasă în procesiune din biserica aşezării monahale până la agheazmatarul aflat în apropierea mănăstirii. Slujba Aghezmei mici a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de PS Corneliu, Episcopul Huşilor, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, şi de PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. PS Ioachim Băcăuanul a adresat un cuvânt de binecuvântare în care a explicat că apa Aghezmei mici care a fost sfinţită "ne aminteşte de apa în care am fost botezaţi în numele Preasfintei Treimi". "Atunci când săvârşim sfinţirea apei, afundăm crucea şi busuiocul în ea, rememorând Botezul Domnului. Această apă devine curăţitoare pentru cei ce o gustă, apă dătătoare de sănătate", a explicat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. PS Corneliu a citit o rugăciune de dezlegare, iar apoi a urmat procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, spre incinta mănăstirii. Credincioşii, aşezaţi în rând, au fost stropiţi cu apa sfinţită.

Sfânta Liturghie din ziua Înălţării a fost săvârşită pe un podium amenajat lângă Biserica "Înălţarea Domnului", de către Înalt Preasfinţitul Teofan, Preasfinţitul Corneliu, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul şi Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de corul Seminarului Liceal Ortodox "Veniamin Costachi" de la Mănăstirea Neamţ, dirijat de pr. prof. Viorel Laiu. După citirea Sfintei Evanghelii, Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură. "Sărbătoarea Înălţării Domnului ne cheamă să ne îndreptăm mintea şi privirea spre cer, pentru că patria noastră nu este aici. Vremea petrecerii noastre pe pământ este una în care ne pregătim pentru marea clipă a întâlnirii noastre cu Mântuitorul Hristos. Vremea vieţii de aici este pregătirea pentru clipa în care Dumnezeu va veni pe norii cerului să judece vii şi morţii", a explicat Arhipăstorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

În timp ce soborul de ierarhi, preoţi şi diaconi s-a împărtăşit, grupul de copii "Şezătoarea" din localitatea Vânători - Neamţ a oferit un scurt moment de cântece şi poezii, dedicat Zilei Eroilor. Sfânta Liturghie a fost urmată de Parastasul pentru eroii neamului. Arhim. Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, a mulţumit arhiereilor care au săvârşit Sfânta Liturghie, amintind de modul în care s-a derulat sărbătoarea hramului Mănăstirii Neamţ în cele mai vechi timpuri.

"Am simţit duhul rugăciunii în timpul acestei slujbe duhovniceşti"

Credincioşii care au participat la hramul Mănăstirii Neamţ ne-au mărturisit faptul că păstrează această tradiţie de mai mulţi ani. Oamenii au cinstit odoarele de mare preţ, aflate în biserica aşezării monahale - sfintele moaşte şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, şi au ascultat, cu rugăciunea pe buze, sfintele slujbe. "Am venit cu mare bucurie la Slujba Privegherii şi iată că Dumnezeu ne-a binecuvântat şi cu ploaie. Am simţit duhul rugăciunii în timpul acestei slujbe duhovniceşti, hrănindu-mă din frumuseţea acestor locuri", a declarat Varvara Ciobanu, din Fălticeni. "Am luat din apa sfinţită de ierarhii noştri şi acum voi merge şi mă voi închina în biserică, iar apoi voi participa la Sfânta Liturghie. Este o zi frumoasă din toate punctele de vedere, o sărbătoare la care particip cu mult drag", a mărturisit Ioan Filip, din Târgu Neamţ.

Hramul Mănăstirii Golia

Biserica "Înălţarea Domnului" a Mănăstirii Golia din Iaşi şi-a serbat ieri hramul. Programul liturgic dedicat acestei sărbători a început miercuri seara, cu Slujba Privegherii, oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi. La sfârşitul Slujbei de Priveghere de miercuri seara, pr. prof. dr. Ion Vicovan, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iaşi, a rostit un cuvânt de învăţătură. Sărbătoarea hramului a continuat la Golia cu Sfânta Liturghie, săvârşită ieri de un sobor de preoţi şi diaconi, la finalul căreia pr. Constantin Sturzu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, a transmis binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Teofan şi a arătat recunoştinţă pentru toată lucrarea misionară pe care vieţuitorii acestei mănăstiri o realizează. Pr. Constantin Sturzu a mai vorbit şi despre semnificaţiile sărbătorii Înălţării Domnului, amintind de pomenirea eroilor neamului pe care Biserica a rânduit-o în această zi. Tradiţia hramului în cea mai însemnată ctitorie ştefaniană Mănăstirea Neamţ este cea mai veche şi mai însemnată aşezare monahală din Moldova. Cea dintâi biserică din zid a fost înălţată de domnitorul Petru Muşat (1375-1391), pe locul unui vechi schit de lemn. Turnul clopotniţă, străbătut la bază de gangul boldit al intrării, este ridicat de domnitorul Alexandru cel Bun, la începutul sec. al XV-lea, precum şi chiliile şi zidurile de cetate cu turnuri de apărare. Biserica actuală cu hramul “Înălţarea Domnului a fost ridicată de Sfântul Voievod Ştefan cel mare între anii 1485-1497. În ultimii ani, mănăstirea a cunoscut o mică transformare în ceea ce priveşte partea administrativă. Dorim ca şi din punct de vedere spiritual să progreseze, dar amintim aici că biserica Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt se păstrează din timpul domniei marelui Domnitor. La începutul sec. al XX-lea în anul 1909, Biserica “Înălţarea Domnului” era tencuită cu tencuială şi zugrăvită cu var alb. Domnul Nicolae Iorga a luat atitudine ca ministru al Culturii de atunci, decapându-se întreaga suprafaţă a sfântului lăcaş şi s-a descoperit piatra, după cum arată şi astăzi. S-au realizat lucrări foarte mare, după ce lăcaşul de închinăciune suferise schimbări arhitecturale. Între anii 1956-1961 au fost îndepărtate turnurile în stil gotic, care au fost adăugate. După 1990 s-au realizat mai întâi lucrări de consolidare foarte mari dar s-a lucrat şi la restaurarea picturii. Doamna Teodora Spătaru cu echipa sa a lucrat la restaurarea picturii vechiului monument, fiind finalizat sfântul altar, camera mormintelor şi o parte din naos. Cealaltă parte de pictură care nu a fost restaurată se conservă. La ultima restaurare au fost îndepărtate cele două straturi de pictură care au fost adăugate şi s-a ajuns la cea originală din timpul Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare. Biserica “Înălţarea Domnului” a fost sfinţită în anul 1947, iar Ştefan cel Mare a trăit până în 1504. În această perioadă de şapte ani, sfântul lăcaş a fost pictat în sfântul altar, naos şi camera mormintelor. În pronaos şi pridvor, pictura datează din timpul lui Petru Rareş. Avem o pictură medievală, frumoasă, reprezentând scene din viaţa Mântuitorului, a Maicii Domnului, sinaxarul ortodox pe cele 12 luni şi 57 sinoade ecumenice. De-a lungul timpului, Mănăstirea Neamţ a primit mai multe sfinte moaşte atât de la voievozii ţării Moldovei cât şi de la cuvioşi părinţi care au fost pelerini în Ţara Sfântă, în Sfântul Munte Athos. Aceştia au primit, au adus, au cumpărat sfinte moaşte pentru Mănăstirea Neamţ. În ctitoria voievodală a aşezării monahale se află capul Sfântului Simeon din Muntele minunat (Antiohia Siriei), care a fost dăruit de Binecredinciosul Voievod Ştefan în anul 1463. Capul sfântului este ferecat într-o panglică de aur cu diademă pe care scrie în limba slavonă: “Eu Ştefan Voievod, am dăruit acest cap al Sfântului Simeon, Mănăstirii Neamţ”. Tot în Biserica “Înălţarea Domnului” se află moaştele Sfântului Necunoscut de la Mănăstirea Neamţ, care au fost găsite pe aleea care leagă ctitoria voievodală de clopotniţa aşezării monahale, şi icoana făctoare de minuni a Maicii Domnului din sec. al VII-lea. Icoana a fost dăruită de împăratul Bizanţului, Ioan Paleologu al VIII-lea, lui Alexandru cel Bun în anul 1426, împreună cu icoana Sfintei Ana de la Mănăstirea Bistriţa. Credincioşii vin aici din toate părţile, nu numai din zona noastră a judeţului Neamţ ci din întreaga Moldovă, din partea Bucovinei, din Ţara Maramureşului. Se păstrează o frumoasă tradiţie ca oamenii să vină, să se închine la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, primesc har şi binecuvântare de la ierarhii noştri şi iau apă sfinţită pentru a o duce la casele lor pentru a avea spor şi ajutor. După tradiţie, credincioşii au început să vină la Neamţ încă din sâmbăta dinaintea Înălţării Domnului. În anii din urmă, pelerinii veneau în grupuri prin pădurile din jur, cântând “Hristos a înviat”. Lăsau bagajul mai greu aici, şi făceau un periplu la celelalte aşezări monahale (Secu, Sihăstria, Agapia, Văratec, Horaiţa), iar în ajunul Înălţării Domnului poposeau la slujba de Priveghere. Credincioşii veneau şi plecau, astfel închinau o perioadă de câteva zile acestui hram.