
Compozitorul
Dimitrie Suceveanu a fost omagiat sâmbătă, 30 noiembrie 2013, la
Cimitirul Eternitatea din Iaşi. Un sobor de preoţi a oficiat slujba
sfinţirii crucii de pe mormânt, apoi a fost săvârşit un Trisaghion
pentru fostul protopsalt al Catedralei mitropolitane din Iaşi.
În ziua sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei, compozitorul Dimitrie
Suceveanu, fost protopsalt al Catedralei mitropolitane din Iaşi, a fost
evocat la mormântul în care îşi doarme somnul de veci din Cimitirul
Eternitatea din Iaşi. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la naşterea
compozitorului Dimitrie Suceveanu şi 115 ani de când a plecat la
Domnul. Un sobor de preoţi a săvârşit slujba de sfinţire a crucii de pe
mormântul lui Dimitrie Suceveanu, aflat în apropierea Bisericii „Sfântul
Gheorghe“ din Cimitirul Eternitatea. Monumentul funerar al marelui
compozitor a fost restaurat la iniţiativa Departamentului cimitire,
monumente şi servicii funerare din cadrul Sectorului
administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu binecuvântarea
Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Răspunsurile din cadrul slujbei au fost oferite de Corul „Sanctus“ al
Catedralei mitropolitane din Iaşi, dirijat de dr. Costel Mirel Nechita.
„Dimitrie Suceveanu are un rol important în psaltică“
Pr. Marian Timofte, consilier al Sectorului administrativ bisericesc
al Arhiepiscopiei Iaşilor, a mărturisit că pe vremea când era elev a
luat contact cu Idiomelarul lui Dimitrie Suceveanu, cu alfabet chirilic.
„Atunci, uitându-mă în acea carte, am realizat că preotul şi cântăreţul
bisericii la care mergeam atunci interpretau cântări deosebit de
frumoase care m-au marcat. Deşi în ultimii ani muzica bisericească de la
stranele bisericilor noastre copiază mai mult cântarea grecească, eu
m-am format cu stilul muzicii bisericeşti românizate. Dimitrie Suceveanu
are un rol important în psaltică, acesta imprimând un stil românesc în
muzica bisericească. Idiomelarul lui Dimitrie Suceveanu este lucrarea
cea mai des folosită la strană şi în ziua de astăzi. Slujind la Biserica
«Sfântul Spiridon» din Iaşi, am alcătuit o monografie a lăcaşului de
închinăciune. Am fost surprins de faptul că Dimitrie Suceveanu a avut o
legătură strânsă cu epitropia şi egumenia Mănăstirii «Sfântul Spiridon»,
la înmormântarea acestuia participând şi episcopul care era pe atunci
egumenul acestei aşezări monahale. Dimitrie Suceveanu a lăsat din averea
sa sume importante de bani la numeroase biserici. A fost nu doar un
teoretician, ci a simţit şi a cântat cu credinţă la strana Catedralei
mitropolitane din Iaşi, bucurându-se de atenţia şi respectul ierarhilor
şi personalităţilor culturale bisericeşti din timpul său. Memoria şi
respectul său trebuie păstrate în continuare“, a spus pr. Marian
Timofte.
Donaţii pentru Biserică şi pentru săraci
Pr. lect. dr. Alexăndrel Barnea a menţionat că Dimitrie Suceveanu, pe
lângă înaintaşii lui, a fost conştient că românul trebuie să priceapă
ceea ce se cântă la slujbe, la Utrenie, în special, şi la Sfânta
Liturghie: „Spunea cineva că românul stătea la slujbă şi nu înţelegea
nimic, deoarece se cânta în greceşte. Aceşti oameni mari au tradus şi au
tălmăcit cântările, adaptând muzica bisericească pe gustul şi pe firea
românului, potrivit simţirii acestuia. Astfel s-au romanizat cântările
şi s-a adaptat firul melodic potrivit simţirii românilor“. În
continuare, dr. Costel Mirel Nechita a prezentat câteva date biografice
ale compozitorului Dimitrie Suceveanu. În urmă cu câţiva ani, părintele
Grigore Timoftescu, de la parohia „Sfântul Nicolae“ - Socola din Iaşi, a
avut ocazia să studieze, la Arhivele Naţionale din Iaşi, testamentul
lăsat de Dimitrie Suceveanu. Părintele Grigore Timoftescu a dezvăluit că
marele compozitor a donat Bisercii „Sfântul Nicolae“ o casă şi câţiva
stânjeni de pământ. „De asemenea, Dimitrie Suceveanu a împărţit
agoniseala sa Bisericii, lăsând bani în avans pentru pomenirile până la
şapte ani. Este interesant de amintit faptul că înmormântarea fost
plătită în galbeni. Tot în testament, Dimitrie Suceveanu spune că
agoniseala sa a fost strânsă cu mari eforturi şi economii, împreună cu
soţia sa Ecaterina. Din ceea ce le-au prisosit, în timpul vieţii, au dat
şi săracilor, pentru ca după moarte să lase totul Bisericii“, a adăugat
pr. Grigore Timoftescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu