Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit duminică, 24 februarie, Sfânta Liturghie în Biserica cu hramurile „Înălţarea Domnului“ şi „Acoperământul Maicii Domnului“ a Mănăstirii Golia din Iaşi. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a fost întâmpinat în faţa sfântului lăcaş de arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, de arhim. Vitalie Danciu, stareţul Mănăstirii Golia, de arhim. Petroniu Marin, stareţul Mănăstirii Pângăraţi, din judeţul Neamţ, şi de soborul slujitorilor. În dangătul clopotelor şi al cântării „Pre Stăpânul“, IPS Părinte Mitropolit a intrat în străvechea biserică ce a primit, acum mai bine de doi ani, veşmântul resfinţirii. Lăcaşul de închinăciune a fost plin de credincioşii care au aşteptat cu emoţie sosirea Înalt Preasfinţitului Teofan. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul psaltic al Mănăstirii Golia, dirijat de Ionuţ Zavate. La momentul potrivit din timpul slujbei a fost pomenit vrednicul de amintire arhiepiscop Adrian Hriţcu, care a plecat la Domnul sâmbătă, 23 februarie 2013.
Dobândirea darului smereniei
După citirea Sfintei Evanghelii, Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan a
adresat un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la pilda
vameşului şi a fariseului. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a remarcat
că, în perspectiva apropierii Postului Mare, Biserica ne aşază în faţă
vameşul şi fariseul, „doi oameni credincioşi, însă foarte deosebiţi în
ceea ce priveşte relaţia lor cu Dumnezeu“. „Fariseul, aflat în
rugăciune, îi prezintă lui Dumnezeu faptele cele bune, amintindu-i de
câte ori pe săptămână posteşte. El se consideră pe sine superior
vameşului care se afla în spatele templului. Vameşul este conştient de
multele sale păcate şi nu îndrăzneşte să-şi ridice ochii la cer. El se
roagă lui Dumnezeu să fie iertat de multele sale păcate, spunând din
adâncul sufletului său: «Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului».
Fariseul, pe de o parte, este drept şi mândru, în timp ce vameşul este
păcătos şi smerit. Sfântul Ioan Gură de Aur, meditând la cele două
feluri de oameni, aşază la rădăcina evlaviei oamenilor un exemplu:
«Închipuiţi-vă două trăsuri care se întrec între ele. Trăgătorii uneia
să fie dreptatea cu mândria, iar trăgătorii alteia - păcatul cu
smerenia; şi veţi vedea că trăsura păcatului învinge pe cea a dreptăţii;
nu pentru că păcatul ar fi având aşa de multă putere proprie, ci prin
tăria smereniei celei legate cu dânsul. Şi trăsura dreptăţii rămâne în
urmă, nu pentru că dreptatea ar fi foarte slabă, ci pentru greutatea şi
povara mândriei. Adică, precum smerenia, prin puterea ei cea însemnată,
covârşeşte puterea păcatului şi ne ridică până la cer, aşa, pe de altă
parte, mândria, prin greutatea şi povara ei cea mare, pune stăpânire pe
dreptate şi o doboară la pământ». Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că
bine ar fi ca omul să fie drept şi smerit. Acest lucru este pentru
Sfântul Ioan Gură de Aur definiţia smereniei. Biserica ne cheamă să
privim cu onestitate în noi şi să recunoaştem ambiţia, pretenţia la
superioritate şi întunericul dinlăuntrul nostru. Sfinţii Părinţi nu au
avut o rugăciune mai aprinsă şi mai adâncă spre Dumnezeu, decât aceea de
a primi darul smereniei. Sfântul Isaac Sirul l-a rugat pe Dumnezeu să-i
dea smerenie, ştiind că nu există suferinţă mai mare decât cea a omului
mândru şi orgolios. De asemenea, Sfântul a conştientizat că nu există
pace lăuntrică mai adâncă, decât în sufletul celui ce îmbracă haina
smereniei“, a spus IPS Teofan.În cadrul slujbei, ierodiaconul Nicon de la Mănăstirea Horaiţa din judeţul Neamţ a fost hirotonit ieromonah. De asemenea, protos. Flavian Sârbu, ierom. Iustinian Vlădica şi ierom. Serafim Nastasiu au fost hirotesiţi duhovnici. La final, arhim. Vitalie Danciu a mulţumit Înalt Preasfinţitului Teofan pentru că a slujit în biserica Mănăstirii Golia, precum şi părinţilor care au format soborul slujitorilor.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu