sâmbătă, 26 decembrie 2020

Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana, serbat la Mănăstirea Hadâmbu

Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana a fost serbat sâmbătă, 26 decembrie 2020, în cea de-a doua zi de Crăciun, în mod deosebit la Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi. Paraclisul de la demisolul catedralei aşezării monahale şi-a cinstit cu acest prilej ocrotitorul. Fiii duhovniceşti ai aşezământului monastic şi pelerinii din mai multe părţi ale ţării au participat la Sfânta Liturghie. Slujba a fost oficiată de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, alături de un sobor de preoţi. Din soborul slujitorilor au făcut parte şi preoţi din Mitropolia Basarabiei. La momentul Chinonicului, au fost interpretate mai multe colinde româneşti. Părintele Andrei Mocanu de la Parohia Cucuteni-Leţcani, Protopopiatul III Iaşi, a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre sărbătoarea Soborului Maicii Domnului, cinstită în a doua zi de Crăciun în calendarul Bisericii Ortodoxe. În acelaşi timp a făcut referire la viaţa Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, unul din ocrotitorii Mănăstirii Hadâmbu.

Preoţii şi credincioşii au cântat la finalul slujbei „Mulţi ani trăiască!” pentru arhimandritul Nicodim Gheorghiţă şi pentru toţi cei ce îşi serbează onomastica pe 26 decembrie.

La final, arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a mulţumit tuturor pentru frumoasele urări, exprimându-şi bucuria pentru că Dumnezeu a rânduit ca zilele de Crăciun să fie serbate aşa cum este tradiţia.

Părintele stareţ şi cei prezenţi au cântat apoi câteva colinde.

Pentru jertfa depusă în ultimii 30 de ani la ctitorirea Mănăstirii Hadâmbu, domnul Costică Postârnac, primar emerit al comunei Ipatele, judeţul Iaşi, şi doamna Viorica Postârnac, au primit din partea arhimandritului Nicodim o icoană cu Maica Domnului.

 









vineri, 18 decembrie 2020

Cinstirea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul la Mănăstirea Voroneţ

Paraclisul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” al Mănăstirii Voroneţ din judeţul Suceava şi-a serbat vineri, 18 decembrie 2020, hramul. În ajunul sărbătorii, la orele serii s-a oficiat slujba Privegherii de către un sobor de preoţi şi diaconi, răspunsurile la strană fiind oferite de corul Mănăstirii Voroneţ. La final, cei prezenţi au primit litie stropită cu vin. În ziua hramului aşezării monahale, s-au oficiat Ceasurile şi Acatistul, iar apoi a fost întâmpinat cu Sfânta Evanghelie, cu pâine şi cu sare, în dangătul clopotelor, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Soborul slujitorilor l-a condus pe arhiereu spre Biserica „Sfântul Gheorghe” a aşezării monahale, unde s-a închinat la mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, pomenit în calendarul Bisericii Ortodoxe Române pe 18 decembrie. În paraclisul mănăstirii s-a oficiat Sfânta Liturghie de către Preasfinţia Sa, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Nectarie Clinci, exarh de zonă şi stareţul Mănăstirii Sihăstria Putnei. Pe lângă stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi stavrofora Irina Pântescu, proinstareţa ctitoriei ştefaniene, cunoscută în întreaga lume pentru scena Judecăţii de Apoi, la slujbă au mai asistat stareţe de la mai multe aşezări monahale din judeţul Suceava, precum şi numeroşi credincioşi. Spre sfârşitul slujbei, grupul psaltic al maicilor de la Voroneţ a interpretat mai multe colinde. În cuvântul de învăţătură, PS Părinte Episcop Damaschin Dorneanul a făcut referire la virtuţile Sfânrului Cuvios Daniil Sihastrul, explicând cât de importantă este ascultarea faţă de duhovnic. În acelaşi timp, a mulţumit stavroforei Gabriela Platon şi stavroforei Irina Pântescu pentru invitaţia de a sluji la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Voroneţ. Oamenii au primit anaforă şi câte un pachet cu alimente. În sala de protocol a aşezării monahale s-a oficiat slujba Parastasului pentru ctitori. Amintim că în prezent la Mănăstirea Voroneţ se derulează lucrările la zidul de protecţie de către Firma SC EURAS SRL din Satu Mare. Acestea au început în luna iulie 2019 cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Arhiepiscop Pimen, fiind continuate cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Calinic, care a vizitat şantierul şi a apreciat calitatea construcţiei. (Constantin Ciofu)


















sâmbătă, 12 decembrie 2020

Zi de sărbătoare de Sfântul Spiridon la Mănăstirea Nechit din judeţul Neamţ

Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, a fost prăznuit sâmbătă, 12 decembrie 2020, la Mănăstirea Nechit din judeţul Neamţ, cu prilejul hramului altarului de vară al aşezării monahale. În seara zilei de vineri, 11 decembrie, un sobor de preoţi şi diaconi a oficiat slujba Privegherii în prezenţa pelerinilor veniţi de aproape şi de departe la acest moment duhovnicesc. Cu acest prilej, racla în care se află un papuc al Sfântului Ierarh Spiridon a fost scoasă spre închinare şi aşezată în faţa icoanei Episcopului Trimitundei. În cadrul slujbei, arhimandritul Zenovie Grigore, stareţul Mănăstirii Nechit, a binecuvântat pâinile Sfântului Ierarh Spiridon, preparate după o reţetă specială originară din Grecia. Un moment cu totul aparte a fost reprezentat de tunderea în monahism a rasoforului Arsenie, ce a primit numele Isaac, naş de călugărie fiind protosinghelul Alexie Lazăr, egumenul Schitului „Sfântul Cuvios Alexie” - Draguşeni-Parava, judeţul Bacău. Mulţi dintre credincioşii prezenţi au asiatat pentru prima dată la o astfel de slujbă, manifestându-şi bucuria pentru că părintele stareţ a rânduit acest moment în ziua de cinstire a Sfântului Ierarh Spiridon. În cuvântul bogat, elaborat cu minuţiozitate, arhimandritul Zenovie Grigore a prezentat o istorie a monahismului, expunând în acelaşi timp numeroase pilde cu referire la monahi. În acelaşi timp, l-a felicitat pe părintele Isaac pentru anii de ucenicie, dar şi pe părinţii trupeşti care l-au crescut şi educat. Pelerinii au primit câte o pâine a Sfântului Spiridon, binecuvântată în cadrul slujbei Litiei. Tinerii de la strană au cântat în tot acest timp mai multe colinde. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 12 decembrie, slujba Ceasurilor a fost urmată de cea a Acatistului, iar apoi s-a oficiat Sfânta Liturghie. În cadrul Sfintei Liturghii s-au pomenit ctitorii mutaţi în lumea veşniciei. La final, s-au înălţat rugăciuni de mulţumire pentru toţi cei ce îşi aniversează onomastica şi ziua de naştere pe 12 decembrie. Arhimandritul Zenovie Grigore a ţinut un cuvânt în care a făcut referire la minunile pe care le-a săvârşit Sfântul Ierarh Spiridon. De asemenea, a amintit de binefacerile pe care Episcopul Trimitundei le-a revărsat asupra Mănăstirii Nechit, unde a ales să poposească printr-un fragment din sfintele sale moaşte şi prin papucelul său. După ce au fost miruiţi, creştinii au primit câte o carte cu Acatistul Sfântului Ierarh Spiridon.

















vineri, 13 noiembrie 2020

Conferință dedicată finalizării proiectului de restaurare al Mănăstirii Probota

În sala de festivităţi a Mănăstirii Probota din oraşul Dolhasca, judeţul Suceava, a avut loc joi, 12 noiembrie 2020, o conferinţă de presă dedicată finalizării proiectului de restaurare a ansamblului acestui aşezământ monastic. Manifestarea s-a desfăşurat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Au participat reprezentanţi ai Şcolii Gimnaziale „Petru Rareş” - Probota, ai obştii monahale şi ai comunităţii locale din Probota. Stavrofora Marina Ţurcanu, stareţa Mănăstirii Probota, a prezentat mai întâi cateva date din istoricul aşezării monahale, amintind în acelaşi timp importanţa monumentului istoric ce face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. În acelaşi timp, stavrofora Marina Ţurcanu a expus motivele pentru care s-a dorit realizarea acestor lucrări. Derulat între anii 2017-2020, proiectul „Restaurarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Probota judeţul Suceava”, a fost finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Obiectivul general urmărit a fost punerea în valoare a patrimoniului cultural din satul Probota și transformarea ansamblului monahal într-un „leagăn pentru toți iubitorii de istorie, artă, cultură și spiritualitate”.

Obiectivele specifice care au condus la îndeplinirea obiectivului general au fost:
  • consolidarea și restaurarea patrimoniului cultural al Mănăstirii Probota, creșterea vizibilității monumentului pe plan local, regional, național și internațional;

  • creșterea nivelului de informare în ceea ce privește Mănăstirea Probota;

  • creșterea nivelului de promovare și vizibilitate al Mănăstirii Probota;

  • organizarea și susținerea unor evenimente pentru prezentarea rezultatelor obținute, dar şi pentru promovarea monumentului, consolidarea educației religioase şi desfășurarea de activități cultural-educative în rândul tinerilor;

  • creșterea nivelului de satisfacție al turiștilor care vizitează Mănăstirea Probota;

  • creșterea numărului de vizitatori ai Mănăstirii Probota.

Proiectul a fost realizat prin implicarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților şi Mănăstirii Probota, consultantul managementul investiției fiind SC REGIONAL CONSULTING SRL – Suceava. Proiectantul general a fost SC POLARH DESIGN SRL – București, iar executanţii de construcții și de restaurare au fost: Asocierea SC GENERAL CONSTRUCT SRL, SC RESTACO SRL, SC LOIAL IMPEX SRL și SC POLARH DESIGN SRL, Lider de asociere SC GENERAL CONSTRUCT SRL.

Ctitorie a lui Petru Rareş de la 1530

Mănăstirea Probota se află la 20 de kilometri de Paşcani, la 30 de kilometri de Fălticeni şi la 45 de kilometri de Suceava. Încă de la începutul întemeierii ei, pe când domnitorii au ctitorit-o pe aceste meleaguri, poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae, după cum se menţionează în pisania dăltuită în piatră, aflată la intrarea sudică a bisericii: „Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. Iată eu, robul stăpânului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Ştefan voievod cel Bătrân, a binevoit Domnia mea, cu buna mea voie în al patrulea an al stăpânirii noastre împărăteşti a zidi acest hram întru numele arhiereului şi făcătorului de minuni Nicolae, fiind egumen kir Grigorie, în anul 7038 (1530) octombrie 16“. Între anii 1934-1937, Comisiunea Monumentelor Istorice iniţiază restaurarea bisericii şi a casei egumeneşti, prin arhitectul Horia Teodoru. În anul 1986, Mitropolia Moldovei şi Sucevei aprobă un proiect de consolidare a părţii superioare a bisericii. Tot atunci a fost înlocuit acoperişul cu unul de tablă. În urmă cu 20 de ani, mănăstirea a fost reînfiinţată, având obşte de maici. În anul 1993, biserica aşezării monahale a fost înscrisă în lista Patrimoniului Mondial - UNESCO, în grupul bisericilor din Moldova cu picturi murale exterioare. Ca urmare a acestui fapt şi datorită interesului unor specialişti din Japonia, acest monument a fost supus între 1996-2001 unui amplu proces de cercetare, restaurare şi valorificare desfăşurat sub egida UNESCO, cofinanţat de Japan Trust Fund for World Heritage şi Ministerul Culturii din România. Mănăstirea Probota se remarcă prin unicitatea artistică și arhitecturală, fiind, în același timp, reprezentativă pentru epoca istorică în care a fost construită. Specialiștii din domeniul cercetării arheologice şi din cel al istoriei artei consideră că Biserica „Sfântul Nicolae" din cadrul Mănăstirii Probota, este o capodoperă a arhitecturii medievale. Vizitatorii pot admira astăzi bogăția de forme și elemente arhitecturale, rafinamentul artistic, măiestria și complexitatea ornamentațiilor cu care a fost împodobită.