Conferință dedicată finalizării proiectului de restaurare al Mănăstirii Probota

În sala de festivităţi a Mănăstirii Probota din oraşul Dolhasca, judeţul Suceava, a avut loc joi, 12 noiembrie 2020, o conferinţă de presă dedicată finalizării proiectului de restaurare a ansamblului acestui aşezământ monastic. Manifestarea s-a desfăşurat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Au participat reprezentanţi ai Şcolii Gimnaziale „Petru Rareş” - Probota, ai obştii monahale şi ai comunităţii locale din Probota. Stavrofora Marina Ţurcanu, stareţa Mănăstirii Probota, a prezentat mai întâi cateva date din istoricul aşezării monahale, amintind în acelaşi timp importanţa monumentului istoric ce face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. În acelaşi timp, stavrofora Marina Ţurcanu a expus motivele pentru care s-a dorit realizarea acestor lucrări. Derulat între anii 2017-2020, proiectul „Restaurarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Probota judeţul Suceava”, a fost finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Obiectivul general urmărit a fost punerea în valoare a patrimoniului cultural din satul Probota și transformarea ansamblului monahal într-un „leagăn pentru toți iubitorii de istorie, artă, cultură și spiritualitate”.

Obiectivele specifice care au condus la îndeplinirea obiectivului general au fost:

• consolidarea și restaurarea patrimoniului cultural al Mănăstirii Probota, creșterea vizibilității monumentului pe plan local, regional, național și internațional;

• creșterea nivelului de informare în ceea ce privește Mănăstirea Probota;

• creșterea nivelului de promovare și vizibilitate al Mănăstirii Probota;

• organizarea și susținerea unor evenimente pentru prezentarea rezultatelor obținute, dar şi pentru promovarea monumentului, consolidarea educației religioase şi desfășurarea de activități cultural-educative în rândul tinerilor;

• creșterea nivelului de satisfacție al turiștilor care vizitează Mănăstirea Probota;

• creșterea numărului de vizitatori ai Mănăstirii Probota.

Proiectul a fost realizat prin implicarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților şi Mănăstirii Probota, consultantul managementul investiției fiind SC REGIONAL CONSULTING SRL – Suceava. Proiectantul general a fost SC POLARH DESIGN SRL – București, iar executanţii de construcții și de restaurare au fost: Asocierea SC GENERAL CONSTRUCT SRL, SC RESTACO SRL, SC LOIAL IMPEX SRL și SC POLARH DESIGN SRL, Lider de asociere SC GENERAL CONSTRUCT SRL.

Ctitorie a lui Petru Rareş de la 1530

Mănăstirea Probota se află la 20 de kilometri de Paşcani, la 30 de kilometri de Fălticeni şi la 45 de kilometri de Suceava. Încă de la începutul întemeierii ei, pe când domnitorii au ctitorit-o pe aceste meleaguri, poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae, după cum se menţionează în pisania dăltuită în piatră, aflată la intrarea sudică a bisericii: „Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. Iată eu, robul stăpânului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Ştefan voievod cel Bătrân, a binevoit Domnia mea, cu buna mea voie în al patrulea an al stăpânirii noastre împărăteşti a zidi acest hram întru numele arhiereului şi făcătorului de minuni Nicolae, fiind egumen kir Grigorie, în anul 7038 (1530) octombrie 16“. Între anii 1934-1937, Comisiunea Monumentelor Istorice iniţiază restaurarea bisericii şi a casei egumeneşti, prin arhitectul Horia Teodoru. În anul 1986, Mitropolia Moldovei şi Sucevei aprobă un proiect de consolidare a părţii superioare a bisericii. Tot atunci a fost înlocuit acoperişul cu unul de tablă. În urmă cu 20 de ani, mănăstirea a fost reînfiinţată, având obşte de maici. În anul 1993, biserica aşezării monahale a fost înscrisă în lista Patrimoniului Mondial - UNESCO, în grupul bisericilor din Moldova cu picturi murale exterioare. Ca urmare a acestui fapt şi datorită interesului unor specialişti din Japonia, acest monument a fost supus între 1996-2001 unui amplu proces de cercetare, restaurare şi valorificare desfăşurat sub egida UNESCO, cofinanţat de Japan Trust Fund for World Heritage şi Ministerul Culturii din România. Mănăstirea Probota se remarcă prin unicitatea artistică și arhitecturală, fiind, în același timp, reprezentativă pentru epoca istorică în care a fost construită. Specialiștii din domeniul cercetării arheologice şi din cel al istoriei artei consideră că Biserica „Sfântul Nicolae" din cadrul Mănăstirii Probota, este o capodoperă a arhitecturii medievale. Vizitatorii pot admira astăzi bogăția de forme și elemente arhitecturale, rafinamentul artistic, măiestria și complexitatea ornamentațiilor cu care a fost împodobită.