Poetul
Mihai Eminescu a fost comemorat, în urmă cu două zile, în localitatea
Vorona din judeţul Botoşani, cu prilejul împlinirii a 164 de ani de la
naşterea sa. La Botoşani şi Ipoteşti au avut loc o serie de manifestări
culturale şi religioase în cadrul cărora s-a evocat personalitatea
marelui poet şi s-a citit din creaţiile eminesciene.
„Zilele Eminescu“ au debutat marţi, 14 ianuarie 2014, în localitatea Vorona din judeţul Botoşani. Aceasta pentru că mama poetului naţional, Raluca Iuraşcu, s-a născut la Joldeşti - Vorona. La şezătoarea culturală din Aşezământul social „Sfântul Nicolae“ al parohiei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ - Vorona-Centru au participat poeţi din ţară şi de peste Prut care au evocat personalitatea lui Eminescu şi au ascultat recitalurile susţinute de elevii de la şcoala din localitate. „Ne-am bucurat de participarea academicianului Nicolae Dabija din Basarabia, însoţit de oameni deosebit de sensibili şi receptivi la versul eminescian, dar şi la tot ce înseamnă românesc şi creştinesc. Printre mărturisirile de suflet, invitaţii au remarcat muzicalitatea versului eminescian, pe care au păstrat-o şi dăruit-o mai departe în locurile din care au venit. Cel mai bun mod de a-l cinsti pe Eminescu este să-i cunoaştem opera şi viaţa, deoarece uneori ne dăm seama că ştim atât de puţin despre cel care a scris atât de profund în limba română. Acad. Nicolae Dabija a mărturisit că nu a venit de dincolo de Prut, ci «din patria lui Eminescu în patria lui Eminescu». Acad. Nicolae Dabija a subliniat că, de fapt, românii aflaţi pe ambele părţi ale Prutului nu sunt fraţi, ci sunt totuna, pentru că avem acelaşi Eminescu, acelaşi Ştefan cel Mare şi acelaşi Enescu. În anii în care alţii ne-au ţinut despărţiţi, cuvintele limbii române au făcut pod peste Prut. Eminescu ne-a ţinut împreună, el însemnând reperul pentru românii care au fost duşi departe de ţară. Acad. Nicolae Dabija a adresat şi o mulţumire în mod deosebit Botoşaniului şi Voronei pentru că îl păstrează pe Eminescu, îl cinstesc şi îl fac cunoscut generaţiilor următoare“, a relatat pr. paroh Cristian Ştefan.
Ieri, 15 ianuarie 2014, la Biserica Uspenia din Botoşani, lăcaşul de cult unde a fost botezat poetul Mihai Eminescu, s-a oficiat o slujbă de Te Deum. Programul „Zilelor Eminescu“ a continuat cu Parastasul săvârşit la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din parohia Ipoteşti, Protopopiatul Botoşani, în apropierea căreia se află Casa Memorială a familiei Eminovici. În Amfiteatrul „Laurenţiu Ulici“ al Memorialului Ipoteşti s-au desfăşurat mai multe manifestări culturale şi artistice, în cadrul cărora s-au prezentat cărţi şi s-a vizitat expoziţia de bunuri culturale mobile din patrimoniul Memorialului Ipoteşti.
„Zilele Eminescu“ au debutat marţi, 14 ianuarie 2014, în localitatea Vorona din judeţul Botoşani. Aceasta pentru că mama poetului naţional, Raluca Iuraşcu, s-a născut la Joldeşti - Vorona. La şezătoarea culturală din Aşezământul social „Sfântul Nicolae“ al parohiei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ - Vorona-Centru au participat poeţi din ţară şi de peste Prut care au evocat personalitatea lui Eminescu şi au ascultat recitalurile susţinute de elevii de la şcoala din localitate. „Ne-am bucurat de participarea academicianului Nicolae Dabija din Basarabia, însoţit de oameni deosebit de sensibili şi receptivi la versul eminescian, dar şi la tot ce înseamnă românesc şi creştinesc. Printre mărturisirile de suflet, invitaţii au remarcat muzicalitatea versului eminescian, pe care au păstrat-o şi dăruit-o mai departe în locurile din care au venit. Cel mai bun mod de a-l cinsti pe Eminescu este să-i cunoaştem opera şi viaţa, deoarece uneori ne dăm seama că ştim atât de puţin despre cel care a scris atât de profund în limba română. Acad. Nicolae Dabija a mărturisit că nu a venit de dincolo de Prut, ci «din patria lui Eminescu în patria lui Eminescu». Acad. Nicolae Dabija a subliniat că, de fapt, românii aflaţi pe ambele părţi ale Prutului nu sunt fraţi, ci sunt totuna, pentru că avem acelaşi Eminescu, acelaşi Ştefan cel Mare şi acelaşi Enescu. În anii în care alţii ne-au ţinut despărţiţi, cuvintele limbii române au făcut pod peste Prut. Eminescu ne-a ţinut împreună, el însemnând reperul pentru românii care au fost duşi departe de ţară. Acad. Nicolae Dabija a adresat şi o mulţumire în mod deosebit Botoşaniului şi Voronei pentru că îl păstrează pe Eminescu, îl cinstesc şi îl fac cunoscut generaţiilor următoare“, a relatat pr. paroh Cristian Ştefan.
Rugăciune la Biserica Uspenia şi la Ipoteşti
Copiii care alcătuiesc Cenaclul „Hyperion“, al Liceului Tehnologic „Ştefan cel Mare şi Sfânt“ din Vorona, au recitat cu acest prilej poezii eminesciene. De asemenea, s-au ascultat şi melodii care îl omagiază pe Eminescu, în interpretarea regretaţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici. În cele din urmă, s-au ascultat câteva melodii cu versuri eminesciene în interpretarea coralei „Raluca Iuraşcu“ şi câteva melodii populare româneşti din zonă, interpretate de grupul „Arcaşii lui Ştefan“. „Înainte de a ne îndrepta înspre Mănăstirea Vorona, s-a oficiat o slujbă de pomenire a poetului Mihai Eminescu şi a părinţilor Gheorghe Eminovici şi Raluca Iuraşcu Eminovici. Acest moment de rugăciune a fost plin de sensibilitate, atât pentru oaspeţi, cât şi pentru copiii şi tinerii care au participat în număr mare, ca şi în ceilalţi ani, la manifestările de la Vorona“, a mai spus pr. Cristian Ştefan.Ieri, 15 ianuarie 2014, la Biserica Uspenia din Botoşani, lăcaşul de cult unde a fost botezat poetul Mihai Eminescu, s-a oficiat o slujbă de Te Deum. Programul „Zilelor Eminescu“ a continuat cu Parastasul săvârşit la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din parohia Ipoteşti, Protopopiatul Botoşani, în apropierea căreia se află Casa Memorială a familiei Eminovici. În Amfiteatrul „Laurenţiu Ulici“ al Memorialului Ipoteşti s-au desfăşurat mai multe manifestări culturale şi artistice, în cadrul cărora s-au prezentat cărţi şi s-a vizitat expoziţia de bunuri culturale mobile din patrimoniul Memorialului Ipoteşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu