Vernisajul expoziţiei „Dialog cu sacrul“

Simpozionul „Hristos - Calea, Adevărul şi Viaţa“ de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Galata din Iaşi a continuat marţi, 3 decembrie 2013, cu vernisajul expoziţiei „Dialog cu sacrul“ organizată pentru al treilea an consecutiv. Manifestarea a fost urmată de o masă rotundă în cadrul căreia s-a vorbit despre contribuţia artei la regenerarea spiritual-morală a omului. 

 

Iubitorii de artă din Iaşi au participat, în a doua zi a acestei săptămâni, la vernisajul expoziţiei „Dialog cu sacrul“, ediţia a treia. Exponatele mai multor artişti din toată ţara pot fi vizitate în aceste zile la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Galata din Iaşi, unde se desfăşoară până duminică, 8 decembrie 2013, Simpozionul „Hristos - Calea, Adevărul şi Viaţa“. În debutul evenimentului, pr. paroh Mircea Stoleriu a menţionat că sufletul se lasă cucerit de farmec, de frumuseţe, de izvorul a tot ceea ce este nobil, înalt: „Astfel, Hristos devine stăpân dăruitor. Mântuitorul este iubit prin faptul că stăpâneşte, renăscându-l pe cel în care S-a aşezat. Această expoziţie conţine nume sonore şi cu autoritate. Deşi nu este o expoziţie de icoane, vizitatorul se întâlneşte aici cu îngerii, cu sfinţii. Aceste lucrări nu sunt destinate Bisericii, ci spaţiului public. Prin aceasta, ele întâlnesc marea provocare a dialogului cu sacrul. Biserica, crucea, sfinţii şi toate exponatele sunt elaborarea artistului, fiind expresia gândirii lui pusă în faţa noastră“. Prof. dr. Petru Bejan, critic de artă, a explicat care este diferenţa dintre un tablou şi o icoană. „Tabloul permite artistului mai multă libertate, nefiind compus după reguli ferme. El are posibilitatea alternării motivelor, simbolurilor şi perspectivelor. Icoana este fixată în anumite tipare şi registre canonice. Erminiile sunt studiate înainte de a te apuca de icoana propriu-zisă. În tablou se priveşte relaxat, contemplaţia fiind relaţia cea mai firească. O icoană se priveşte altfel, pentru că obiectul aflat în faţa ochilor este diferit. Primele războaie religioase au avut ca miză icoana. Cele mai sângeroase conflicte sunt cele care au ca motiv natura raportării la divinitate“, a spus prof. dr. Petru Bejan.

„Simbolul ne apropie de calea Domnului“

Prof. dr. Petru Bejan a explicat apoi că în cadrul expoziţiei „Dialog cu sacrul“ se întâlnesc două simboluri: calea Domnului şi calea omului. „Simbolul ne apropie de calea Domnului, pentru că e o formă abreviată prin intermediul căreia omul comunică cu divinitatea. În fiecare din lucrările expuse este transfigurat un anumit simbol, toate trimiţându-ne la legătura dintre om şi Dumnezeu. Sunt unii pictori care mizează pe nonsensul reprezentării. Ei invită privitorii să nu caute un înţeles pentru că el nu există. Sunt curente care încurajează felul acesta de a privi lucrările, ca şi cum nu reprezintă nimic. Diferenţa dintre o icoană şi un obiect de artă sacră este fundamentală. Ele au aportul de sacru care dă diferenţa“, a explicat prof. dr. Petru Bejan. În continuare a avut loc masa rotundă cu tema „Contribuţia artei la regenerarea spiritual-morală a omului“. În cadrul acestei întruniri moderate de pr. paroh Mircea Stoleriu, au avut intervenţii pe marginea subiectului conf. dr. Cristian Ungureanu, prof. dr. Petru Bejan şi lect. dr. Puiu Ioniţă de la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. Conf. dr. Cristian Ungureanu a vorbit despre sentimentul prea multei libertăţi a artei moderne de după revoluţie, mărturisind că a studiat regulile tradiţionale ale artei. „Dumnezeu a creat lumea exterioară în care suntem noi şi o altă lume reprezentată de paradisul ceresc. Paradisul ceresc este reprezentat de o poartă stelară spre o altă lume. Înlăuntru vedem un peisaj destul de arid care este deschis mai multor interpretări“, a remarcat conf. dr. Cristian Ungureanu. Corul „Apostolii“ al preoţilor din Protopopiatul Iaşi 1 a susţinut la final un repertoriu de colinde româneşti.