„Sfântul Antipa a arătat râvnă pentru adevărul de credinţă“

Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, înconjurat de preoţii consilieri şi inspectori ai Centrului eparhial, a oficiat marţi, 10 ianuarie 2017, Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală din Roman. Aceasta s-a săvârşit cu prilejul serbării Sfântului Antipa de la Calapodeşti, hramul paraclisului catedralei romaşcane.
Ziua pomenirii Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodeşti, ocrotitorul Eparhiei Romanului şi Bacăului, a fost marcată în mod festiv la Roman. Într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, IPS Părinte Arhiepiscop Ioachim, înconjurat de preoţii consilieri şi inspectori ai Centrului eparhial, a săvârşit marţi, 10 ianuarie 2017, Sfânta Liturghie, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de corul psaltic „Diaconia“ al catedralei din Roman. IPS Ioachim a adresat un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat câteva repere istorice din viaţa Sfântului venerat, precizând totodată faptul că pomenirea lui la începutul anului calendaristic deschide şirul cinstirii sfinţilor români: „Începutul prăznuirii sfinţilor români din Biserica Ortodoxă Română, potrivit mersului calendaristic, convenţional, al anului care începe la 1 ianuarie, concordă într-un fel cu sărbătorile de iarnă care s-au încheiat cu cea a Botezului Domnului. Iată că marele sfânt prăznuit în Biserica Ortodoxă, în data de 10 ianuarie, este Sfântul Antipa. Acest cuvios a avut o legătură aparte cu frigul acesta astronomic, în sensul că, chiar de tânăr, fiind la Mănăstirea Brazi, într-una din nopţile lui februarie se pare că, dormind afară, avea să îngheţe, însă a fost salvat la timp de fraţii mănăstirii. De asemenea, el a vieţuit în ţinuturile Novgorodului, adormind în Domnul în ziua de 10 ianuarie, la vârsta de 66 de ani“.

Datoria de a face cunoscută viaţa Sfântului Antipa

De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a vorbit despre teologia vieţii sfântului, care nu a studiat în mod sistematic învăţătura de credinţă a Bisericii în şcolile de teologie, însă a trăit prezenţa lui Dumnezeu prin vieţuirea sa aleasă, el fiind un teolog de vocaţie. „Astăzi (n.r. marţi, 10 ianuarie), în mod deosebit, am slujit împreună cu cei care au dorit să ofere cinstea lor Cuviosului Antipa, aici la Roman, pe unde sfântul ar fi trecut în peregrinările sale către anumite ascultări care i s-au încredinţat. Activitatea sa misionară din biserică este foarte diversificată. Este un cuvios care a arătat foarte multă râvnă pentru adevărul de credinţă, pentru trăirea lui mai degrabă decât pentru prezentarea lui. El nu avea o pregătire teoretică teologică numaidecât, dar trăind autentic viaţa în Hristos prin împlinirea Evangheliei, luând exemplul Sfinţilor Părinţi care au trăit filocalic şi trăiesc în cer şi cărora noi le cerem ajutorul. Sfânta Parascheva nu a avut studii de teologie profundă, dar în orice caz, a devenit un teolog, întrucât cel care se roagă, cel care ştie să intre în comuniune cu Dumnezeu, acela este adevăratul teolog. Aşa este şi Cuviosul Antipa, care a fost teolog prin sfinţenia lui şi a ştiut să intre în comuniune cu Sfânta Treime şi cu sfinţii care au petrecut până la el. Sfinţii, asemenea unor cărămizi vii, constituie trupul tainic al Domnului nostru Iisus Hristos“, a explicat ierarhul de la Roman, care a îndemnat pe cei prezenţi să facă cunoscută viaţa Sfântului Antipa, care rămâne un reper de vieţuire duhovnicească pentru fiii eparhiei Romanului şi Bacăului: „Noi avem o datorie sfântă, şi anume aceea de a face cunoscută viaţa şi activitatea Sfântului Cuvios Antipa, deosebite pentru Ortodoxie, pentru viaţa monahală şi nu numai. El a fost, prin misiunea sa, trimis pentru a ajuta Biserica. El este cunoscut ca un sfânt itinerant care a dus mesajul Ortodoxiei şi a ajutat pe credincioşi ca nimeni altul în perioada cât a trăit“. (pr. Daniel Marari, Constantin Ciofu)