Vrednicul de pomenire patriarh Teoctist a fost pomenit, în zilele de 7
şi 8 februarie, în mai multe parohii şi aşezări monahale. Cel de-al
cincilea întâistătător al Bisericii noastre ar fi împlinit pe 7 februarie 99 de ani.
În cea de-a şaptea zi a lunii februarie din acest an s-au scurs 99 de
ani de când vrednicul de amintire patriarh Teoctist Arăpaşu a venit pe
această lume. Slujitorii sfintelor altare, familia regretatului ierarh
şi credincioşii şi-au adus aminte de chipul luminos al Preafericirii
Sale şi s-au rugat pentru odihna sufletului celui care a fost în fruntea
Bisericii noastre în vremuri grele, dar şi după Revoluţia din 1989. În
Biserica „Naşterea Maicii Domnului“ din parohia Victoria a fost oficiată
vineri, 7 februarie, o slujbă de pomenire, în prezenţa rudelor
Preafericitului Teoctist şi a autorităţilor locale. În continuare, s-a
slujit Parastasul şi în biserica din Tocileni. În aşezările monahale de
la Vorona şi Sihăstria Voronei, rugăciunile pentru odihna sufletului
patriarhului Teoctist au fost înălţate în zilele de 7 şi 8 februarie.
Patriarhul Teoctist a iubit mult locurile natale, mai ales că şi-a
început viaţa monahală nu departe de Tocileni, la Mănăstirea Sihăstria
Voronei, pe atunci schit al Mănăstirii Vorona. Cu emoţie, dar şi cu un
dor aparte, ierarhul atât de iubit de credincioşii din Moldova, pe care
i-a păstorit pentru o vreme, a păşit pentru ultima dată în comuna
natală, la Victoria, judeţul Botoşani, în luna iulie a anului 2005, când
a avut loc canonizarea oficială a Sfântului Ierarh Onufrie de la
Vorona. Patriarhul Teoctist a amintit credincioşilor, în cuvântul rostit
cu acest prilej, de dificultăţile întâmpinate la ridicarea bisericii
parohiale din satul Victoria, construită în vremea regimului comunist.
„Demersurile pentru biserica din Victoria au fost făcute la toate
autorităţile competente din vremea respectivă. Vredniciile se înscriu în
istorie pentru fiecare şi ele rodesc într-un fel. Râvna şi credinţa
nepoţilor mei de la frate, care au înălţat un alt sfânt lăcaş mult mai
înainte pe acest loc, mi-au dat ideea ca să adaug rolul meu de a face
această biserică. Şcoala şi Biserica au fost stâlpii puternici de
susţinere şi dezvoltare a neamului nostru românesc în istorie. Cele două
coloane, care au strălucit în toţi anii, au fost cultura şi credinţa.
De aceea, cultura ne deschide inima şi orizontul cunoştinţelor, iar
credinţa ne trece la profunzimea sufletului şi la valoarea vieţii
noastre adevărate. Viaţa creştină fără Hristos nu poate fi trăită. Am
iubit mult locurile acestea şi de aceea au intrat în sufletul meu. Având
în minte frumuseţea acestor locuri mi-am trăit viaţa. Viaţa noastră
este darul lui Dumnezeu. Atunci când noi o păstrăm, o respectăm şi urmăm
sfatul Mântuitorului Hristos, viaţa noastră este îmbunătăţită“, spunea
Preafericirea Sa. Cuvintele celui de-al cincilea întâistătător al
Bisericii Ortodoxe Române au rămas în inimile localnicilor din comuna
Victoria până în zilele noastre. Pe 7 februarie 2009, în faţa lăcaşului
de închinăciune din Victoria, a fost dezvelit un bust al patriarhului
Teoctist. Apoi, IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei,
înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, a săvârşit
Parastasul pentru vrednicul de pomenire patriarh Teoctist.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu