Complexul monahal al Mănăstirii Coşula din judeţul Botoşani va fi
reabilitat în baza unui proiect cu finanţare europeană în valoare de 19
milioane de lei. Proiectul va fi realizat în baza parteneriatului dintre
Consiliul Judeţean Botoşani şi Mănăstirea Coşula şi prevede restaurarea
Bisericii „Sfântul Nicolae“, precum şi a clădirilor anexă din incinta
aşezământului monahal.
Mănăstirea Coşula din judeţul Botoşani va fi realibilitată în perioada
următoare, după ce Consiliul Judeţean Botoşani a semnat miercuri, 12
februarie 2014, un contract de finanţare. Proiectul „Reabilitarea şi
valorificarea Complexului monahal Coşula“ a fost semnat de Constantin
Apostol, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord- Est, şi de
Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani. Acesta
va cuprinde reabilitarea sitului amenajat, în suprafaţă de 13.564 metri
pătraţi, amenajarea a 9.627 metri pătraţi de spaţii verzi, amenajarea a
1.446 de metri pătraţi pentru parcări şi lucrări de stabilizare versant
pe o suprafaţă de 2.400 de metri pătraţi. În urma proiectului se doreşte
creşterea numărului de vizitatori cu 1.000 de persoane anual.
Preşedintele CJ Botoşani, Florin Ţurcanu, a menţionat că după
implementarea proiectului va fi deschisă „zona religioasă pentru
vizitatorii care vor ajunge în Botoşani“. De asemenea, Constantin
Apostol a apreciat faptul că judeţul Botoşani a reuşit atragerea unei
finanţări europene pentru Mănăstirea Coşula. În acelaşi timp, directorul
Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord- Est a apreciat parteneriatul
rodnic între autorităţile publice şi Mănăstirea Coşula. Protos. Calinic
Chirvase, stareţul Mănăstirii Coşula, şi-a exprimat bucuria pentru
obţinerea finanţării atât de necesară monumentului vechi de aproape o
jumătate de mileniu. Mănăstirea Coşula din judeţul Botoşani a fost
ctitorită în anul 1535, în timpul domnitorului Petru Rareş, de marele
vistier Mateiaş Coşolvei. Ca şi alte mănăstiri din Moldova, biserica
vechii aşezări monahale a fost pictată şi în exterior, mărturie fiind
scena Judecăţii de Apoi care se păstrează încă pe faţada vestică a
lăcaşului de închinăciune. Culoarea galbenă a picturii originale de pe
pereţii bisericii este la fel de importantă ca pictura de la Mănăstirea
Voroneţ. „Galbenul de Coşula e la fel de preţios ca albastrul de
Voroneţ. Suntem singura mănăstire din Botoşani care păstrăm în biserică o
pictură veche de aproape 500 de ani“, a spus stareţul Mănăstirii
Coşula. Zidul de cărămidă plină ce înconjoară incinta mănăstirii este
acoperit cu olane, fiind construit în anul 1858 de arhiereul Marchian
Folescu. Treptele zidului simbolizează scara virtuţilor Sfântului Ioan
Sinaitul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu