Primele observaţii asupra originii stindardului lui Ştefan cel Mare se
datorează marelui slavist român Ioan Bogdan. Cu toate că nu a avut
posibilitatea să le studieze în mod direct, prof. Ioan Bogdan a
beneficiat de două fotografii, primele din seria celor realizate înainte
de 1917. Aceste fotografii au fost aduse de la Athos în ţara noastră de
părintele Teodosie Soroceanu, conducătorul Comunităţii Fraţilor Români
de la Sfântul Munte. Pr. Teodosie Soroceanu le-a oferit, în jurul anului
1900, regelui Carol I, care le-a donat Mănăstirii Sinaia. Folosind fotografiile furnizate de pr. Teodosie Soroceanu, prof. Ioan
Bogdan a dat o nouă lectură inscripţiei slavone brodate în jurul
stindardului: "O luptătorule şi biruitorul mare Gheorghe, în nevoi şi
nenorociri grabnice ajutător şi cald sprijinitor, iar celor întristaţi
bucurie nespusă, primeşte de la noi această rugăminte a smeritului tău
rob, a Domnului Ioan Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al
ţării Moldovei; păzeşte-l pe el neatins în lumea aceasta şi în cea de
apoi, prin rugăciunile celor ce te cinstesc pe tine, ca să te preamărim
pe tine în veci, amin. Şi a făcut-o aceasta în anul 7008, în al 43 an al
domniei sale". Fotografia stindardului din 1902 ne ajută să întrevedem pierderea
aspectului original al acestui vestigiu istoric, aşa cum îl avusese în
1882, când a fost văzut pentru prima dată de Pencovici, Burada şi
Pătârlăgeanu. În 1900 starea vechiului stindard liturgic era profund
alterată de intervenţii nefericite. Astfel, broderia cu fir metalic a
fost decupată şi remontată pe un alt suport. Fotografia adusă de pr.
Teodosie Soroceanu a permis cercetarea diferitelor detalii referitoare
la conservarea stindardului, la scurtă vreme după "restaurarea" acestuia
ordonată de stareţul Mănăstirii Zografu din Sfântul Munte Athos. (C. Ciofu)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu