Sinaxa stareţilor şi stareţelor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

La Centrul eparhial Suceava a avut loc ieri Sinaxa stareţilor şi stareţelor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Întrunirea a fost prezidată de Înalt Preasfinţitul Pimen şi a cuprins în program prezentarea unui referat. De asemenea, au fost dezbătute mai multe probleme care ţin de activitatea mănăstirilor. 

Stareţii şi stareţele din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor s-au reunit ieri în Sinaxa anuală, prezidată de Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Întâlnirea a avut loc la Centrul eparhial Suceava şi a debutat cu un cuvânt al Înalt Preasfinţitului Pimen pentru stareţii şi stareţele din eparhie. Protos. Hrisostom Ciuciu, de la Mănăstirea Putna, a susţinut apoi referatul cu titlul "Mănăstirea, spital duhovnicesc în care voia lui Dumnezeu devine voia omului. Responsabilităţi şi implicaţii". "Referatul a fost primit cu interes de toţi cei prezenţi, fiind apreciat de toţi stareţii şi stareţele, exprimându-se dorinţa ca acesta să fie citit şi în obştile monahale. În luările de cuvânt s-a pus accentul pe viaţa duhovnicească din mănăstiri. IPS Pimen s-a referit în cuvântul adresat la citirea Sfinţilor Părinţi. Întrebarea Înalt Preasfinţiei Sale a fost următoarea: "Oare există în fiecare mănăstire câte o bibliotecă unde să se păstreze lucrările Sfinţilor Părinţi şi unde să se adune toate scrierile acestora?" A doua întrebare a ierarhului nostru a fost: "Oare se citesc astăzi la trapezele mănăstirilor cuvintele Sfinţilor Părinţi?" La aceste două întrebări s-a răspuns în general pozitiv, întrucât în fiecare mănăstire există câte o bibliotecă, iar în trapeze se citesc cuvinte de folos din Sfinţii Părinţi", a relatat arhim. Melchisedec Velnic, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. 

Problema tunderii în monahism

În cadrul sinaxei s-a vorbit despre patrimoniul cultural, întrucât în Bucovina există foarte multe mănăstiri şi valori care fac parte din patrimoniul naţional. S-a pus accentul pe păstrarea acestor valori, conservarea lor şi transmiterea acestor bunuri mai departe urmaşilor. "S-a propus ca pe viitor broderiile şi lucrările de artă deosebite să nu fie expuse permanent, ci să se păstreze în depozite special amenajate. Între celelalte probleme ridicate a fost şi aceea a milosteniei. Milostenia şi dragostea faţă de aproapele este cea dintâi caracteristică a vieţii noastre duhovniceşti. S-a amintit de Aşezământul "Sfântul Leontie de la Rădăuţi", ridicat de Mănăstirea Bogdana care implică imense cheluieli. Apoi s-a făcut referire la aşezămintele de bătrâni care au fost înfiinţate în eparhia noastră cu sprijinul mănăstirilor. Aceste aşezăminte ar trebui să beneficieze de un sprijin mai mare din partea mănăstirilor. O altă problemă ridicată în cadrul sinaxei a fost aceea a tunderii în monahism. S-a propus ca lucrul acesta să nu se facă în grabă pentru că cel care Îl iubeşte pe Dumnezeu face acest lucru până la sfârşit. Toate lucrurile sunt bune atunci când se săvârşesc cu binecuvântarea ierarhului şi a stareţului. Concluzia a fost aceea că ascultarea şi tăierea voii, viaţa de rugăciune a monahilor sunt la temelia vieţii noastre duhovniceşti. Fără acestea este greu să vorbim despre un monahism viu, plăcut lui Dumnezeu şi celor din jur. Nădăjduim că sinaxa şi-a atins scopul şi că fiecare am plecat la ascultarea pe care o avem îmbogăţiţi duhovniceşte, întăriţi şi cu râvna de a duce mai departe mesajul sfânt şi bun al monahismului nostru românesc", a mai adăugat arhim. Melchisedec Velnic.