„Psaltirea de la 1616, model de educaţie religioasă la Mănăstirea Dragomirna“

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, la Mănăstirea Dragomirna a avut loc sâmbătă, 22 octombrie 2016, vernisajul expoziţiei „Psaltirea de la 1616, model de educaţie religioasă la Mănăstirea Dragomirna“.

Evenimentul a avut sco­pul de a evoca ac­tivitatea, faptele şi credinţa Mitropo­li­tului-ctitor Anastasie Crimca, la împlinirea a 400 de ani de la minunatul dar pe care Înaltpreasfinţia Sa l-a făcut ctitori­ei sale dragi - Biserica „Po­go­râ­rea Duhului Sfânt“ de la Dra­go­mirna, cel mai frumos manuscris miniat: „Psaltirea lui Da­vid“. Slujba Parastasului a deschis evenimentul cultural şi a legat, prin pomenirea ctitorilor, oameni din timpuri şi locuri diferite, „care s-au ostenit şi au slujit, care au ştiut cui cred şi cui trebuie să vieţuiască“, după cum a subliniat pr. Paul Valenciuc, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Ră­dăuţilor. Vernisajul expo­zi­ţiei a avut loc în muzeul mănăstirii şi s-a deschis prin citirea cuvântului Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Înaltul ierarh a menţionat valoarea liturgică a Psaltirii din cele mai vechi timpuri, fiind „cea mai cunoscută carte a Vechiului Testament“ şi până în zilele noastre, rămâ­nând „inima şi sufletul întregii gândiri creştine“. Mesajul transmis celor prezenţi a constat în îndemnul la rugăciune: „Psal­ti­rea lui Anastasie Crim­ca ne arată, prin îmbinarea co­loritului bizantin a elemen­telor spe­ci­fice neamului românesc, că Adevărul trebuie să-L căutăm spre cer, acolo unde El vieţu­ieş­te şi ne aşteaptă pe fiecare dintre noi, să nu mai căutăm nici la apus, nici la răsărit“.

Psaltirea de la 1616 a avut o soartă dificilă

O scurtă, dar edificatoare biografie a preafericitului ctitor A­nastasie Crimca a fost pre­zen­tată de prof. Ştefan Goro­vei. Crimca, scriitor de cancelarie, ostaş, slujitor în preoţie, episcop, mitropolit, ctitor de a­şezăminte sociale şi bisericeşti, a fost caligraf şi miniaturist al Scriptoriului de la Dragomirna. „Istoria scriptoriului este fascinantă. Tot ce ţine de istoria a­cestei mănăstiri, de la ctitor la manuscrise, este ca o poveste, ca o imagine colorată, aşa cum sunt miniaturile lui“. S-a menţionat că, deşi „producţia de carte a acestei şcoli este extraordinară, cu peste 120 de cărţi, cu sau fără miniaturi“, în mu­zeul mănăstirii se mai păstrea­ză doar şapte manuscrise. Psal­ti­rea de la 1616, această „capo­doperă, comoară“, a avut o soartă dificilă fiind robită, ca cele mai multe obiecte şi cărţi cultice, în urma atacului că­zăcesc de la 1653, şi răscum­pă­rată de oameni de bine. Marile muzee ale lumii se mândresc cu manuscrise realizate în Scrip­to­riul de la Dragomirna, Apos­tolul de la Viena fiind inclus în rândul celor mai frumoase Biblii, în cadrul unei expoziţii rea­lizate de Biblioteca Naţiona­lă din Austria. Olimpia Mitric, autoarea multor studii şi cărţi despre manuscrisele slavone din Moldova, a descris în cuvinte de specialitate valoarea documentară şi de artă a acestui manuscris miniat: „Acest codex miniat realizat în şcoala de miniatură de la Drag­o­mir­na, în care s-a cultivat meş­te­şugul copierii şi împodobirii manuscriselor cu ornamente şi miniaturi, împreună cu alte două manuscrise, Liturghier şi Tetraevanghel, reprezintă punc­tul terminus al activităţii de miniaturist a Mitropoli­tului Anasta­sie Crimca, cu totul desăvârşite în realizare“.

Colecţia de facsimile, prezentată publicului

Psaltirea de la Dragomirna are o organizare liturgică, iar tex­tul este împărţit pe catisme, fără a avea în cuprins indicaţii tipiconale. Manuscrisul este scris pe pergament şi cuprinde 25 de caiete. Acest exemplar de lux este unica psaltire ilustrată din istoria artei medievale româneşti, fiind bogat ilustrată cu 32 de miniaturi, în plină pagină şi în text. Frontispicii, vignete şi chenare mici din îm­pletituri completează ilustra­ţia. Rasofora Teodosia Moraru, coordonatoarea activităţii atelierului de pictură, a spus câteva cuvinte despre activita­tea acestui atelier, menţio­nând expoziţiile din ţară şi străi­nă­tate la care maicile au participat cu icoane pe lemn, sticlă; cu facsimile pe hârtie şi pergament după manuscrisele miniate de la Dragomirna. Prin a­ceste activităţi se doreşte o continuitate a activităţii şcolii de miniatură de la Dragomirna. Stavrofora Macrina Săucini­ţa­nu, stareţa Mănăstirii Drago­mirna, a fost moderatorul acestui vernisaj şi a prezentat colecţia de facsimile. Astfel, s-a descris impactul pe care îl are acest codex de la 1616: „O parte din osteneala maicilor de la Atelierul de miniatură şi caligrafie «Mitropolit Anasta­sie Crimca» se vede acum pre­zentată în această expoziţie. Este vorba de interpretări ale unor pagini din Psaltire, 52 la număr. S-au ales pagini cu ilustraţii în plină pagină sau cu text şi ilustraţie pe jumătate de pagină, cu frontispicii şi litere ornamentate, cu text intercalat între ilustraţii. În acest manuscris, considerat monument-li­mită în istoria artei româneşti, autorul realizează un sistem original de interpretare a su­bi­ec­tului. Alături de tema clasică de realizare, întâlnim elemente autohtone de veşminte, arhitectură şi vegetaţie: coroana domnească a voievozilor moldoveni purtată de prorocul David, instrumente muzicale din epocă, fundal de cetăţi cu ziduri crenelate specific moldoveneşti şi chiar chivotul legii în forma unei biserici moldoveneşti cu cruce. În expoziţia de faţă se vede sârguinţa cu care maicile s-au străduit să realizeze cât mai fidel ilustraţiile din original. Fiecare pagină are expli­caţia cu traducerea în limba ro­mână şi poziţia în manuscrisul original“.

Volume dedicate Mănăstirii Dragomirna

La Dragomirna, Psaltirea de la 1616, datorită similitudi­ni­lor de redare arhitecturale şi dar şi a temelor iconografice, ne vorbeşte şi despre pictura murală din Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt“. Cu ajutorul Domnului şi prin concursul mai multor specialişti prezenţi în sală, obştea Drago­mirnei s-a bucurat anul acesta de o deosebită apariţie editori­ală - albumul „Frescele Mănăs­tirii Dragomirna“. Este o carte la care obştea a ostenit mult şi ca­re a apărut sub patronajul E­di­turii „Iacov Putneanul“ a Mă­năstirii Putna, cu sprijinul Se­cretariatului de Stat pentru Cul­te. Fotografiile au fost reali­zate de Petru Palamar chiar la finalizarea lucrărilor de restaurare în 2012. Prof. Ştefan Go­rovei a scris în acest album despre istoricul Mănăstirii Dra­go­mirna şi ne-a spus că „acest minunat album, extraordinar de frumos ilustrat cu fotografii de calitate, încununează o activitatea editorială a Mănăsti­rii Dragomirna“. În ultimii trei ani, cu rugăciunea ctitorilor şi prin deosebita osteneală a profesorilor Ştefan Gorovei şi Ma­ria Magdalena Szekely, au apărut volumele: „Dragomirna şi ctitorii ei“, „Dragomirna, is­to­­rie, tezaur, ctitori“ şi „Drago­mirna ctitori şi restauratori“. Mi­haela Palade, distins istoric de artă, a binevoit să scrie despre arhitectura Dragomirnei în acest album, pe care-l consi­deră a fi un „muzeu imagi­nar“: „Elansarea arhitecturii Dra­­gomirnei scoate mai mult în e­videnţă pictura miniatura­lă, care descoperă Împărăţia ce­rurilor. Nervurile ca elemente de arhitectură sunt de fapt funii care se aruncă în cer“. Car­men Solomonea, coordonatoa­rea echipei de restaurare a fres­celor bisericii şi câş­ti­gă­toa­rea premiilor Europa Nostra, a evidenţiat calitatea frescelor din altarul şi naosul Drago­mir­nei mari: „Pictorii au lucrat pentru Dumnezeu, sce­nele, detaliile care se regăsesc în turlă nu mai pot fi observate cu ochiul liber“. Evenimentul s-a încheiat cu frumoase interpre­tări de psalmi şi cântece de neam ale elevilor Şcolii Gimna­ziale Mitocu Dragomi­reni, sub îndrumarea părinte­lui Ionuţ A­petrei. Artiştii - pictori, iconari, zugravi, care au colaborat la realizarea manuscri­selor miniate şi a frescelor Bi­sericii „Pogo­râ­rea Duhului Sfânt“ - nu şi-au dorit neapărat să obţină un a­de­vărat efect ar­tistic, ci scopul lor principal a fost de a da i­lustrării textelor din sfintele cărţi maximum de adevăr şi folos duhovnicesc a­su­pra sufletului privitorului. (ra­sofora Ma­ria Magdalena Gher­ghina, secretara Mă­năs­tirii Dragomirna)