„Şcoala şi Biserica au cultivat gustul de frumos“

Muzeul „Arta lemnului“ din Câmpulung Moldovenesc a aniversat, în zilele de 23 şi 24 iulie 2016, opt decenii de la înfiinţare. Cu acest prilej, au fost susţinute o serie de comunicări ştiinţifice şi au fost organizate o serie de manifestări culturale. Un sobor de preoţi a oficiat duminică o slujbă de Te Deum şi Parastasul pentru angajaţii instituţiei mutaţi la Domnul. 

Timp de două zile, oraşul Câmpulung Moldovenesc a fost capitala etnografiei româneşti. Muzeul „Arta lemnului“ a împlinit 80 de ani de la înfiinţare. Momentul festiv a fost marcat printr-o serie de manifestări culturale şi ştiinţifice, organizate de muzeu, în colaborare cu autorităţile locale. Programul zilei de sâmbătă a cuprins, pe lângă comunicările ştiinţifice prezentate de profesori, muzeografi şi etnologi din toată ţara, vernisajul expoziţiei de tapiserie „Timpul…“, semnată de prof. Maria Cojocari. Despre lucrările inedite expuse în clădirea muzeului a vorbit scriitoarea Maria Toxin: „Mă bucură faptul că doar prin artă putem comunica şi ne putem aduna împreună. Aceste lucrări sunt deosebit de valoroase pentru că ne îmbogăţesc din punct de vedere spiritual“. Prof. Maria Cojocari, autoarea exponatelor, ne-a destăinuit că cele 46 de lucrări sunt realizate din lână naturală, iar compoziţiile sunt decorative şi moderne. În una din casele ţărăneşti din incinta muzeului s-a organizat o expoziţie de ouă încondeiate în tehnica goblen, ce aparţine preotesei Elena Coca din Sadova şi Mariei Hopulele, meşter popular. „Am transpus pe ou motivele de pe covoarele noastre tradiţionale, de pe ştergarele noastre, de pe iile femeii bucovinence“, a explicat preoteasa Elena Coca, care a ţinut să remarce că meşteşugul încondeierii ouălor l-a dobândit de la artista Aurelia Tincuţa Toma din Moldoviţa. Ziua de sâmbătă a mai cuprins lansări de carte şi un recital de muzică populară prezentat de artista Elisa Hecheleciuc din Câmpulung Moldovenesc.

Valorile care fac viaţa noastră frumoasă

În a doua zi a manifestărilor, participanţii la simpozion au mers într-o documentare pe teren şi au aflat mai multe lucruri despre „Arhitectura tradiţională în Munţii Rarăului“. În jurul prânzului, s-a oficiat Te Deumul pentru toate binefacerile revărsate de Dumnezeu în cei 80 de ani de existenţă ai Muzeului „Arta lemnului“. De asemenea, s-a slujit Parastasul pentru angajaţii instituţiei plecaţi în lumea veşniciei. La final, preotul Petru Crăciun, parohul Catedralei „Adormirea Maicii Domnului“ din Câmpulung Moldovenesc, a apreciat munca oamenilor care sprijină punerea în valoare a patrimoniului naţional. „Oamenii care îşi desfăşoară activitatea în muzeele din ţara noastră au grijă să conserve valorile care împodobesc şi fac frumoasă viaţa noastră. Cei doi stâlpi care au cultivat gustul de frumos şi de păstrare a tradiţiei pe aceste meleaguri au fost Şcoala şi Biserica. Dorim muzeului nostru ani mulţi, buni, cu belşug de obiecte“, s-a exprimat preotul Petru Crăciun. Din soborul slujitorilor care au oficiat Te Deumul şi Parastasul au mai făcut parte preotul Teodor Giosan de la Parohia Capu Satului şi preotul muzeograf Mihai Botezat. Etnograful Angela Paveliuc Olariu, de la Departamentul de promovare a valorilor şi tradiţiilor naţionale din cadrul Sectorului de misiune, statistică şi prognoză pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor, a oferit directorului Muzeului „Arta lemnului“, Marcel Zahaniciuc, albumul „Simbolismul crucii în satul tradiţional românesc“. Muzeul „Arta lemnului“ din Câmpulung Moldovenesc este o colecţie etnografică de valoare excepţională, specializată în prezentarea bunurilor din lemn întâlnite în Obcinile Bucovinei, aşa cum au fost ele gândite, făurite şi folosite de populaţia de munteni din cele peste o sută de aşezări din zonă. În a doua parte a zilei, invitaţii la simpozion au participat la Festivalul Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene“, ediţia a XXVII-a. Manifestarea a fost organizată între 22 şi 24 iulie 2016 de Primăria şi Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, Consiliul Judeţean Suceava şi Centrul Cultural Bucovina. Deschiderea oficială a fost precedată de parada costumelor naţionale, şi s-a bucurat de prezenţa ansamblurilor din cele şase ţări participante. În cele trei zile de festival, cântecul popular a răsunat în inima Bucovinei, iar spectatorii au avut parte de repertoriile a trei mari interpreţi de muzică populară: Pamfil Roată, Ovidiu Someş Purdea şi Ana Ilca Mureşan.