Satul
Pomârla din judeţul Botoşani îmbracă straie de sărbătoare în Duminica a
7-a după Rusalii, când vor fi marcate două secole de existenţă a
Bisericii „Duminica Tuturor Sfinţilor“. Mâine, 26 iulie 2014, în
biserica Parohiei Pomârla I, Protopopiatul Dorohoi, se vor sluji
Vecernia şi Acatistul, iar duminică slujba Utreniei va fi urmată de
Sfânta Liturghie arhierească şi de Parastasul pentru cei adormiţi.
Comuna Pomârla se află în nord-vestul judeţului Botoşani, fiind alcătuită din trei sate: Pomârla, reşedinţa de comună, Racovăţ şi Hulubeşti. Este aşezată într-un ţinut deluros cu altitudine în general redusă. Numele satului Pomârla provine de la ocupaţiile locuitorilor (cultivarea pomilor fructiferi) şi de la natura terenului (mociorlos şi întunecos). Localitatea apare în istorie la 1420, într-un act semnat de Alexandru cel Bun, care îi dona lui Popa Draghie moşiile şi satul din ţinutul Dorohoi. Aceste domenii au trecut din moştenire în moştenire până la Constantin Macri. El dăruieşte aceste ţinuturi fiicei sale care se căsătoreşte cu fiul lui Toderaşcu Başotă, care se numea Constantin. Neamul Başoteştilor este amintit în istoria Başoteştilor înainte de 1400, fiind foarte bogat. Prin căsătoria lui Constantin cu fata lui Macri, başoteştii se mută din punct de vedere administrativ pe moşia Pomârla. Constantin Başotă este cel care a ctitorit biserica din lemn la 1720, fiind folosită de comunitatea din Pomârla până la 1813, când a fost donată credincioşilor din localitatea Corjăuţi. Ctitorul noului sfânt locaş este Ioniţă Başotă, fiul său Anastasie urmând să ducă la stingerea neamului başoteştilor. Anastasie Başotă a fost cel mai bogat boier al vremurilor, el preluând conducerea moşiei. Pe această moşie înfiinţează o şcoală particulară cu internat, la 1838, pentru fiii de clăcaşi de pe moşiile sale. Tot de numele său se leagă reconstruirea bisericii la 1859, când i se adaugă turnurile. La 1879, pe cheltuiala lui s-a înfiinţat în această localitate un liceu, care purta la acea vreme numele de „Institutul Academic «Anastasie Başot㻓.
Comuna Pomârla se află în nord-vestul judeţului Botoşani, fiind alcătuită din trei sate: Pomârla, reşedinţa de comună, Racovăţ şi Hulubeşti. Este aşezată într-un ţinut deluros cu altitudine în general redusă. Numele satului Pomârla provine de la ocupaţiile locuitorilor (cultivarea pomilor fructiferi) şi de la natura terenului (mociorlos şi întunecos). Localitatea apare în istorie la 1420, într-un act semnat de Alexandru cel Bun, care îi dona lui Popa Draghie moşiile şi satul din ţinutul Dorohoi. Aceste domenii au trecut din moştenire în moştenire până la Constantin Macri. El dăruieşte aceste ţinuturi fiicei sale care se căsătoreşte cu fiul lui Toderaşcu Başotă, care se numea Constantin. Neamul Başoteştilor este amintit în istoria Başoteştilor înainte de 1400, fiind foarte bogat. Prin căsătoria lui Constantin cu fata lui Macri, başoteştii se mută din punct de vedere administrativ pe moşia Pomârla. Constantin Başotă este cel care a ctitorit biserica din lemn la 1720, fiind folosită de comunitatea din Pomârla până la 1813, când a fost donată credincioşilor din localitatea Corjăuţi. Ctitorul noului sfânt locaş este Ioniţă Başotă, fiul său Anastasie urmând să ducă la stingerea neamului başoteştilor. Anastasie Başotă a fost cel mai bogat boier al vremurilor, el preluând conducerea moşiei. Pe această moşie înfiinţează o şcoală particulară cu internat, la 1838, pentru fiii de clăcaşi de pe moşiile sale. Tot de numele său se leagă reconstruirea bisericii la 1859, când i se adaugă turnurile. La 1879, pe cheltuiala lui s-a înfiinţat în această localitate un liceu, care purta la acea vreme numele de „Institutul Academic «Anastasie Başot㻓.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu