Biserica
cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Naşterea Maicii Domnului“
din Câmpulung Moldovenesc a fost resfinţită duminică, 1 septembrie 2013,
de IPS Teodosie şi de IPS Pimen, alături de un sobor de preoţi şi
diaconi. La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârşit Parastasul pentru
ctitori.
Credincioşii din oraşul Câmpulung Moldovenesc au participat, ieri, în
număr mare, la resfinţirea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“,
catedrala municipiului. Cu acest prilej, sfântul lăcaş, care a împlinit
100 de ani de când a fost târnosit pentru prima dată, a primit al doilea
hram, „Naşterea Maicii Domnului“. Astfel, a fost reactivat vechiul hram
al parohiei. După întâmpinarea Înalt Preasfinţitului Teodosie,
Arhiepiscopul Tomisului, şi a Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul
Sucevei şi Rădăuţilor, a fost săvârşită slujba sfinţirii. Lăcaşul de
închinăciune a fost târnosit mai întâi la exterior, iar apoi în
interior, aşa cum este rânduiala. În continuare, Sfânta Liturghie a fost
slujită pe un podium special amenajat, lângă biserica ce va îmbrăca
straie de sărbătoare în a opta zi a lunii septembrie. Răspunsurile la
strană au fost oferite de corul Catedralei „Adormirea Maicii Domnului“
din Câmpulung Moldovenesc, şi de Corala „Academica“ din Câmpulung
Moldovenesc, dirijată de Emil Forfotă. Cele două coruri i-au impresionat
pe cei prezenţi, atât prin cântarea religioasă, cât şi prin frumosul
port specific Bucovinei.
„Rugăciunea şi postul sunt două aripi ale omului“
Înalt Preasfinţitul Teodosie a adresat credincioşilor un cuvânt de
învăţătură, în care a vorbit despre semnificaţiile Evangheliei din
Duminica a 10-a după Rusalii, în care se relatează vindecarea
lunaticului. „În Evanghelia citită se istoriseşte cum un om care avea un
băiat lunatic, ce se chinuia rău din pricina duhului necurat, a venit
la ucenicii Domnului. I-a rugat acel om să-i vindece fiul, dar aceştia
au fost neputincioşi. Auzind că Unul singur este Cel ce vindecă, L-a
căutat până când L-a aflat. Acesta era Însuşi Mântuitorul. Omul din
pericopa evanghelică îşi spune toată durerea: «Doamne, miluieşte pe fiul
meu, că este lunatic şi pătimeşte rău, căci adesea cade în foc şi
adesea în apă. Şi l-am dus la ucenicii Tăi şi n-au putut să-l vindece».
Mântuitorul S-a arătat mâhnit că ucenicii au încercat doar cu puterea
lor omenească să facă bine acestui băiat, pentru care suferea şi tatăl
său atât de mult. De aceea, Mântuitorul Îşi exprimă mâhnirea în
cuvintele că neamul acesta este «necredincios şi îndărătnic». Dumnezeu a
semănat pe pământ bunătate şi vrea ca această bunătate să se întoarcă
la El. În continuare, aflăm din Evanghelie că omului i s-a spus să aducă
la El copilul. A adus copilul şi, îndată, Mântuitorul a certat duhul
necurat să iasă din acel copil şi s-a făcut copilul sănătos. Văzând
această minune, ucenicii s-au pus în apropierea Mântuitorului şi L-au
întrebat de ce ei nu au putut scoate duhul necurat din acel copil.
Mântuitorul le-a răspuns că pentru puţina lor credinţă şi că acest neam
de diavoli nu iese decât cu rugăciune şi cu post. Rugăciunea şi postul
sunt cu adevărat două puteri mari, pe care ni le-a lăsat Mântuitorul
Iisus Hristos. Una este pentru trup - postul, şi alta este pentru suflet
- rugăciunea. Acestea lucrează împreună. Rugăciunea şi postul sunt două
aripi ale omului. Acolo unde-şi înalţă omul mintea şi sufletul, acolo
trebuie să-şi înalţe şi inima. Rugăciunea se adresează către Dumnezeu nu
numai de către suflet, ci şi de către trup. Postul nu este numai al
trupului, ci este şi al sufletului. Acestea le tălmăceşte şi Sfântul
Ioan Gură de Aur şi ne spune: «Voi ziceţi că postiţi, dar vă înşelaţi.
Postiţi, de cele mai multe ori, de mâncare, dar sunteţi, câteodată,
mânioşi, altădată sunteţi neiertători, câteodată sunteţi lacomi sau
iubitori de arginţi, sau defrânaţi, sau mincinoşi, sau vă place ce are
altul şi vă înfruptaţi din bunurile altuia». Iată postul cel adevărat:
să se unească mintea cu inima, sufletul cu trupul“, a explicat IPS
Teodosie.
Un secol de la prima sfinţire
La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârşit Parastasul pentru
ctitorii Catedralei din Câmpulung Moldovenesc şi pentru preoţii care au
slujit, de-a lungul vremii, în acest sfânt lăcaş. Părintele paroh Petru
Crăciun, care este şi consilier la Sectorul Asistenţă Socială al
Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a amintit câteva date istorice
referitoare la edificiul ocrotit de Maica Domnului, aflat în centrul
oraşului Câmpulung Moldovenesc. „Această biserică a fost sfinţită tot
într-o zi de 1 septembrie, în anul 1913, de vrednicul de pomenire,
mitropolitul Bucovinei şi al Dalmaţiei, Vladimir Repta. În viaţa
parohiei noastre, această biserică este a patra, primele trei fiind
construite din lemn. Pe 20 iulie 1908 a fost pusă piatra de temelie a
actualei biserici, cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». Din anul 1993
au început lucrările de restaurare şi s-a reînnoit pictura, care a fost
sfinţită de IPS Pimen, în 1996. În anii ce au urmat s-au realizat mai
multe lucrări la sfântul lăcaş şi la ansamblul parohial“, a spus pr.
paroh Petru Crăciun. IPS Părinte Arhiepiscop Pimen a apreciat lucrarea
misionară a părintelui paroh Petru Crăciun, care, sprijinit de enoriaşi,
binefăcători, donatori şi autorităţi locale, a redat frumuseţea dintâi a
Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“. De asemenea, ierarhul locului a
remarcat frumoasa activitate pe care pr. Petru Crăciun o desfăşoară în
demnitatea de consilier la Sectorul Asistenţă Socială al Arhiepiscopiei
Sucevei şi Rădăuţilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu