Biserica
noastră sărbătoreşte astăzi praznicul Înălţării Domnului. Mai multe
biserici de mănăstire şi parohie din Moldova îmbracă straie de
sărbătoare.
Mănăstirea Neamţ, ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, îşi serbează astăzi hramul. Sfânta Liturghie, care va fi precedată de Agheazma mică (8:30), va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Tot astăzi îşi serbează primul hram Mănăstirea Golia din Iaşi. Aşezământul ecleziastic de la Mănăstirea Golia se prezintă ca o fortăreaţă tipic medievală. Vechea biserică a mănăstirii a fost ridicată în secolul al XVI-lea de familia Golia. Actuala biserică, construită de Vasile Lupu, refăcută în perioada 1650-1653 şi terminată în 1660 de fiul său, Ştefăniţă, se deosebeşte în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldoveneşti, atât ca formă a construcţiei, cât şi ca arhitectură. Hram va fi şi la Mănăstirea Galata din Iaşi, precum şi la Catedrala „Înălţarea Domnului“ din Bacău.
Mănăstirea Neamţ, ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, îşi serbează astăzi hramul. Sfânta Liturghie, care va fi precedată de Agheazma mică (8:30), va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Tot astăzi îşi serbează primul hram Mănăstirea Golia din Iaşi. Aşezământul ecleziastic de la Mănăstirea Golia se prezintă ca o fortăreaţă tipic medievală. Vechea biserică a mănăstirii a fost ridicată în secolul al XVI-lea de familia Golia. Actuala biserică, construită de Vasile Lupu, refăcută în perioada 1650-1653 şi terminată în 1660 de fiul său, Ştefăniţă, se deosebeşte în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldoveneşti, atât ca formă a construcţiei, cât şi ca arhitectură. Hram va fi şi la Mănăstirea Galata din Iaşi, precum şi la Catedrala „Înălţarea Domnului“ din Bacău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu