Îndemn spre pocăinţă în Duminica vameşului şi a fariseului

Zeci de credincioşi au participat ieri, 8 februarie a.c., la slujba Sfintei Liturghii oficiate de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de 12 preoţi şi diaconi, la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Săveni. La finalul slujbei, părintele Liviu Constantin Nechita, protoiereu al Protopopiatului Săveni, a mulţumit, în numele credincioşilor, Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei pentru că a slujit Sfânta Liturghie. La rândul său, IPS Teofan a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre semnificaţia Evangheliei după Ioan din Duminica a XXXIII-a după Rusalii (a vameşului şi a fariseului). „Biserica îi spune omului, înainte de Postul Mare, să intre prin uşa pocăinţei. Prin uşa pocăinţei omul îşi dă seama de starea în care se află şi îl roagă pe Dumnezeu să-i dea putere să pună început bun în viaţa sa. Se cuvine ca, în această perioadă, să ne dea duh curat al descoperirii adevăratei stări a sufletului nostru“, a spus IPS Teofan.

Biserica „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, situată în partea de sud-vest a oraşului, cu ziduri groase din piatră, s-a construit cu cheltuiala lui Iordache Luchi şi a soţiei sale, Maria, atunci stăpânii unei mari părţi din moşia Săveni, între anii 1804-1806.

Preoţi slujitori la biserica „Sf. Gheorghe”: Alexandru, Vasile, Gh. Topală, Gh. Silvestru, Gh. Condurache, C. Zamfirescu, Ioan Teodorescu, Ilie Cojocaru, Vasile Honciuc, Aurel Ciofu, Gh. Oanele, Gheorghiţă Bădărău, Liviu-Constantin Nechita. La biserica „Sf. Ierarh Neculai”: Alexandru, Vasile, Gh. Condurache, C. Zamfirescu, I. Teodorescu, Mihai Cojocaru, Vasile Honciuc, Gh. Oanele, Mihai Rotaru, Dumitru Leonte.

Cea dintâi şcoală din Săveni a funcţionat pe lângă biserica Sf. Gheorghe, înfiinţată, credem, în jurul anilor 1851-1852, când în învoiala dintre Maria Moruzi, sora şi împuternicita stăpânului moşiei, Neculai Negre şi „obştea neguţitorilor jidani din Săveni”, li s-a dat acestora din urmă, în mod gratuit, loc pentru şcoală.

„Patriarhul Teoctist era omul bucuriei totale şi al durerii desăvârşite“

Trei ierarhi din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, 30 de preoţi, autorităţi locale, dar şi zeci de credincioşi l-au omagiat sâmbătă, 7 februarie a.c., în localitatea Victoria din judeţul Botoşani, pe vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist, care ar fi împlinit 94 de ani. Manifestarea a început prin slujba parastasului, urmată de dezvelirea bustului fostului Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române.

În curtea bisericii „Naşterea Maicii Domnului“ din satul Victoria, Protopopiatul Botoşani, se află de sâmbăta trecută bustul Patriarhului Teoctist. Lucrarea a fost realizată de Marcel Mănăstireanu prin grija domnului Cosmin Epuraş, primarul comunei, şi a Consiliului Local al comunei Stânceşti. Dezvelirea şi binecuvântarea bustului părintelui patriarh a avut loc chiar în ziua în care fostul întâistătător al BOR ar fi împlinit 94 de ani. Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Pimen, Arhiepisco-pul Sucevei şi Rădăuţilor, şi PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, înconjuraţi de un sobor de 30 de preoţi, au oficiat slujba parastasului pentru vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist, în cadrul căreia au fost pomenite şi rudele sale mutate la Domnul. Din soborul de preoţi îi amintim pe pr. Ionel Roată, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. Constantin Andrei, protopop al Protopopiatului Iaşi I, pr. Vilie Doroşincă, protopop al Protopopiatului Iaşi II, pr. Lucian Leon-te, protopop al Protopopiatului Botoşani, pr. Stelian Ciurciun, protopop al Protopopiatului Dorohoi, pr. Constantin Pânzariu, protopop al Protopopiatului Darabani, pr. Liviu Nechita, protopop al Protopopiatului Săveni, pr. Vasile Nechita, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, pr. Grigore Diaconu, directorul Seminarului Teologic din Botoşani. După slujba de pomenire a Patriarhului Teoctist, a urmat dezvelirea bustului de către IPS Teofan şi Cosmin Epuraş, primarul comunei Stânceşti. A urmat cuvântul de bun-venit al sătenilor din localitatea Victoria, care a fost citit pe scena special amenajată, de o fiică a comunei.

„Ai fost un om bun, Părinte!“

IPS Teofan şi-a început cuvântul cu citatul din Sfânta Scriptură, din Evanghelia după Sfântul Ioan, „Eu sunt păstorul cel Bun. Păsto-rul cel Bun îşi pune sufletul pentru oile sale“, care se află inscripţionat pe marmura de pe postamentul unde a fost aşezat bustul Patriarhului Teoctist. „Am luat aminte, în momentul în care trupul PF părinte patriarh, deja părăsit de suflet, aşezat în catedrala patriarhală din Bucureşti, la cele pe care le rosteau în momentul în care treceau prin faţa sicriului aşezat în mijlocul catedralei diferiţi preoţi, călugări, călugăriţe sau credincioşi. Cele mai dese cuvinte pronunţate de credincioşi au fost: «Ai fost un om bun, Părinte!». Multe din lucrurile pe care le-a înfăptuit au fost uitate. Însă oamenii au sesizat un lucru pe care nu l-au uitat, şi anume bunătatea părintelui patriarh. În exercitarea slujirii sale şi-a arătat chipul de păstor care-şi pune viaţa pentru oile sale, adică «Păstorul cel Bun», a menţionat IPS Teofan.

Dorul după locurile natale

„Mă bucur pentru iniţiativa luată de domnul primar şi de colegii domniei sale pentru a prelungi într-un chip văzut mormântul părintelui patriarh din Catedrala patriarhală din Bucureşti şi a aşeza chipul său aici, pentru a aduce aminte celor de astăzi şi celor de mâine că biserica din spatele bustului a fost construită cu multă osârdie şi cheltuială proprie a părintelui patriarh. Adesea îl auzeam povestind, cum doar moldovenii pot să o facă, de Vorona, de Botoşani, de Bistriţa, de Neamţ, de Tocileni, de Victoria. În momentul în care în viaţa lui sau a Bisericii se abăteau furtuni sau frământări, simţea nevoia să se întărească pentru a putea răspunde cu tenacitate, curaj şi smerenie acelor frământări, începea să povesteasă despre oamenii din sat, simţea nevoia să se adape din seva părinţilor, a ţinutului, şi prin această sevă, hrănindu-i su-fletul, să devină mai puternic, mai tenace, mai perspicace, mai în-ţelept în deciziile pe care urma să le ia pentru binele Bisericii. Era un bun slujitor al Sfintei Liturghii. Din aceasta el primea putere pentru o nouă săptămână în care era chemat să slujească Biserica. Am sesizat un lucru pe care puţini oameni pot să-l împlinească, şi anume să ajungi la starea în care să fii maiestuos şi smerit în acelaşi timp. Această îmbinare între smerenie şi măreţie este foarte greu de realizat. Am putea spune că patriarhul Teoctist era omul bucuriei totale şi al durerii desăvârşite. Era un izvor nesecat de bucurie pe care a dobândit-o prin purtări de cruci“, a spus IPS Teofan.

Părintele paroh din satul Victoria şi-a exprimat bucuria pentru faptul că, în curtea bisericii ctitorite de Patriarhul Teoctist, se află bustul acestuia şi a mulţumit autorităţilor pentru că au sprijinit o astfel de iniţiativă. „Pentru realizarea sculpturii bustului PF părinte patriarh Teoctist am apelat la domnul Cosmin Epuraş, primarul comunei... Nu avem cuvinte de mulţumire pentru tot ceea ce au făcut. Această biserică din satul Victoria, cu hramul «Naşterea Maicii Domnului», este ctitoria PF Teoctist. Am crezut de cuviinţă că acest bust ar fi potrivit pentru a străjui biserica construită de PF Sa între 1987 şi 1991“, a spus pr. paroh Liviu Liteanu, parohul bisericii din satul Victoria. Cu lacrimi de bucurie în ochi, unul dintre nepoţii Patriarhul Teoctist a mărturist faptul că se simte mândru pentru că bustul unchiului său veghează prin prezenţa sa curtea bisericii, dar şi satul. „Eu sunt nepotul PF Teoctist. Tatăl meu a fost frate cu fostul Patriarh al României. Bustul din curtea bisericii ne va aduce aminte de tot ceea ce a făcut părintele Teoctist. Noi nu l-am fi uitat niciodată. Dacă ne-a ajutat Dumnezeu să avem şi bustul acesta, ni se pare că el este prezent între noi, aici, şi ne bucurăm pentru asta“, a mărturist Mihai Arăpaşu.

Slujiri arhiereşti în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

În Duminica a XXXIII-a după Rusalii (a vameşului şi a fariseului), Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va oficia slujba Sfintei Liturghii la biserica „Sfântul M. Mc. Gheorghe“ din Protopopiatul Săveni, iar IPS Pimen va sluji la Mănăstirea Vatra Moldoviţei din Suceava. PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, va oficia slujba Sfintei Liturghii la Biserica „Sfinţii Teodori“ din Protopopiatul Iaşi I, iar PS Ioachim Băcăuanul va sluji la Catedrala episcopală din Roman. PS Corneliu Bârlădeanul va oficia slujba Sfintei Liturghii la Catedrala episcopală din Huşi.

Slujbă arhierească la singura mănăstire din Protopopiatul Săveni

Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan a slujit ieri, 6 februarie a.c., la Mănăstirea „Sfânta Treime“ - Ştiubieni, Protopopiatul Săveni La finalul Sfintei Liturghii, zeci de credincioşi au luat binecuvântare de la Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

La Mănăstirea „Sfânta Treime“ din localitatea Ştiubieni, Protopopiatul Săveni, a avut loc ieri, 6 februarie a.c., Sfânta Liturghie oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de pr. Ionel Roată, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. ierom. Hrisostom Rădăşanu, secretar cabinet mitropolit, pr. Liviu Constantin Nechita, protopop al Protopopiatului Săveni, ierom. Melchisedec Sandu, stareţul mănăstirii, dar şi alţi preoţi şi diaconi. Câteva zeci de credincioşi din Ştiubieni, Negreni, Chişcăreni, Petricani au participat la Sfânta Liturghie, urmând ca, mai apoi, să asiste la slujba Sfântului Maslu. „Să primească Dumnezeu Sfânta Liturghie pe care am făcut-o astăzi, să binecuvinteze Dumnezeu acest început de mănăstire cu toate cele împlinite, cu toate cele care se vor mai împlini şi să fie spre mântuirea frăţimii mănăstirii acesteia, spre bucuria credincioşilor şi spre slava lui Dumnezeu cel în treime lăudat, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh“, a adăugat IPS Teofan. Părintele stareţ al Mănăstirii „Sfânta Treime“ din Ştiubieni s-a bucurat de prezenţa IPS Teofan şi a precizat motivul vizitei pastorale a Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei. „Vizita şi liturghia pe care a săvârşit-o astăzi reprezintă prima liturghie şi prima vizită canonică a IPS Teofan în mănăstirea noastră. Motivul acestei slujbe arhiereşti a fost schimbarea sfântului antimis“, a spus pr. Melchisedec Sandu.

Singura mănăstire din Protopopiatul Săveni

Mănăstirea a fost înfiinţată în anul 1995, când familia părintelui arhimandrit Varlaam Merticariu şi Mihai Dămii (Isodor), din satul Ştiubieni, au hotărât să doneze în acest scop o parte din pământurile lor, situate pe marginea de nord a satului. Ieromonahul Arsenie de la Mănăstirea Secu, judeţul Neamţ, a primit ascultarea pentru a se ocupa de organizarea noii mănăstiri de la Ştiubieni. La început au fost construite câteva locuinţe modeste pentru vieţuitori şi o bisericuţă din lemn, în care s-a slujit Învierea Domnului, în anul 1996. La 9 iunie 1996 s-a sfinţit locul pentru biserica mănăstirii. După această dată, s-a trecut la o activitate intensă desfăşurată sub îndrumarea ieromonahilor Clement, Calinic, Rafael şi Irinarh Hobincu, care s-au succedat cu această responsabilitate, beneficiind de sprijinul material şi moral al credincioşilor din zonă, care au participat cu donaţii materiale sau cu munca braţelor la realizarea unui imobil impunător. Trebuie menţionat sprijinul constant şi substanţial acordat de arhim. Varlaam Merticariu şi Mihai Dămii pe perioada derulării lucrărilor. La parterul imobilului, de la est spre vest, sunt dispuse: trapeza, bucătăria, magazia şi locuinţe pentru vieţuitori. La etaj, în partea de est, se află biserica mănăstirii, având în interior 20 m lungime şi şase metri şi jumătate lăţime. Spre vest se află biblioteca mănăstirii, atelierul de croitorie şi locuinţe pentru vieţuitori.

Biserica mănăstirii este spaţioasă, cu catapeteasma lucrată în stejar sculptat, pictată, în stil neobizantin, în culori calde, cu foiţă de aur. Pictura murală, pe fond albastru, este executată de monahul Teofan Straton de la Mănăstirea Bârnova şi redă, în mare parte, chipuri ale sfinţilor cu care Dumnezeu a binecuvântat pământul Moldovei. Spiritul gospodăresc şi al bunei rânduieli monahale a început să-şi arate roadele. Incinta mănăstirii, largă, adăpostind alături de imobilul reprezentativ anexe gospodăreşti - ateliere, magazii, adăposturi pentru animale etc., este închisă pe latura de sud cu un gard înalt de doi metri, placat cu lespezi de piatră. În perioada când s-a construit intens, în mănăstire s-au aflat până la opt vieţuitori, călugări şi fraţi veniţi pentru ascultare de la alte mănăstiri ale eparhiei şi care apoi s-au retras acolo de unde au venit, după ce au asigurat, prin strădaniile lor, începutul cel bun pentru un loc de pelerinaj, rugăciune şi meditaţie. În prezent, la Mănăstirea „Sfânta Treime“ - Ştiubieni sunt şase vieţuitori.

„Omul este însemn al divinităţii“

Acestea sunt cuvintele academicianului Constantin Ciopraga, citat ieri de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, după slujba de înmormântare săvârşită de Înalt Preasfinţia Sa, înconjurat de un sobor de 11 preoţi şi diaconi

Academicianul Constantin Ciopraga a fost condus ieri pe ultimul drum de familie, colegi, prieteni, politicieni, profesori şi studenţi de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi. Slujba înmormântării a avut loc la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Bărboi şi a fost oficiată de IPS Teofan, alături de cei doi protopopi ai Protopopiatelor Iaşi I şi Iaşi II, Constantin Andrei şi Vilie Doroşincă, de pr. Narcis Axinte, consilier pe Sectorul Asistenţă socială din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor, dar şi de alţi preoţi şi diaconi.

Trei ierarhi ai BOR au transmis condoleanţe

La finalul slujbei, IPS Teofan a citit mesajul de condoleanţe al PF Părinte Patriarh Daniel. De asemenea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a menţionat faptul că IPS Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, se roagă pentru odihna sufletului academicianului Constantin Ciopraga, după care a adresat câteva cuvinte îndoliatei asistenţe: „IPS Bartolomeu a avut bucuria să-l întâlnească pe academicianul Constantin Ciopraga de multe ori în Iaşi, la Mănăstirea Văratic din Neamţ, iar în aceste clipe este cu noi în rugăciune pentru odihna acestui suflet mare. Permiteţi-mi, din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, să exprim acelaşi gând de preţuire pentru domnul academician. Am lecturat de dimineaţă o pagină scrisă de domnia sa. Prin intermediul acestei pagini am încercat să înţeleg cum, mic de statură fiind, dar mare la suflet, s-a impus celor pe care i-a cunoscut“.

„Ne aflăm în faţa unui om mare“

„Constantin Ciopraga încheie un gând pe care l-a aşezat pe hârtie într-un moment al vieţii sale astfel: «La începutul şi la sfârşitul zilei stau la sfat cu Dumnezeu. Nimic fără Dumnezeu». Avea, aşadar, capacitatea ca, la începutul şi la sfârşitul zilei, să stea la sfat cu Dumnezeu, ajungând la concluzia că nimic frumos, autentic, adânc, înălţător, nu se realizează în viaţă fără El. Pornind de la această constatare, scrie în acest cuvânt că el vede în oameni, mai ales în creatorii din toate timpurile, însemne ale divinităţii, preluând una dintre primele mărturisiri ale Cărţii Sfinte, că omul este creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Dacă omul este însemn al divinităţii, cum afirmă domnul academician, acest lucru îl plasează pe om ca fiinţă umană. Constantin Ciopraga cere omului trei lucruri: să aibă pasiune pentru frumos, incluzând aici şi pe Dumnezeu, frumuseţea prin excelenţă, al doilea lucru - omul, pentru a trăi autentic, trebuie să se deschidă spre austeritate, iar al treilea lucru, să aibă aspiraţie spre autocunoaştere. Purtând acest triplu veşmânt de om care trăieşte frumosul, trăieşte auster şi aspiră spre autocunoaştere, fiinţa umană are capacitatea să intre în relaţie cu celălalt. Doar prin această simplă pagină putem spune că ne aflăm în faţa unui om mare. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că a oferit Moldovei, culturii române, în general, un dar atât de mare şi-L rugăm să-l odihnească pe robul său Constantin în lumina drepţilor, nouă rămânându-ne să păstrăm amintirea sa vie, să-l pomenim în rugăciunile noastre şi să ne inspirăm în viaţă din verticalitatea sa morală.“

Unul dintre venerabilii stâlpi ai culturii româneşti

A urmat un cuvânt de rămas-bun din partea academicianului Valeriu Cotea, care a spus câteva cuvinte despre personalitatea lui Constantin Ciopraga. „Vorbind în termeni agronomici, Constantin Ciopraga a tras o brazdă în cultura românească care se înscrie cu majuscule în memoria noastră afectivă. A fost unul dintre venerabilii stâlpi ai culturii româneşti. Există în credinţa noastră ortodoxă acel duh al mortului, care mai rămâne printre noi timp de 40 de zile. Potrivit acestei credinţe, cel plecat dintre noi îşi vede propria înmormântare şi se consolează că, în afară de rude, sunt aici colegi, prieteni, discipoli, doctoranzi. Am venit la catafalcul în care doarme somnul de veci nemuritorul Constantin Ciopraga. Să depunem florile regretului, jerbele durerii, coroanele recunoştinţei noastre. Trebuie să fim sinceri cu fiecare dintre noi care pleacă; parcă se duce şi ceva din noi“, a mărturisit Valeriu Cotea. Academicianul Constantin Ciopraga a fost înhumat la Cimitirul „Eternitatea“ din Iaşi, cu onoruri militare. După Trisaghionul de la mormânt s-au tras trei salve de foc.

Academicianul Constantin Ciopraga a fost înmormântat în ziua în care a murit poetul Alecu Russo, ale cărui rămăşiţe pământeşti se află în prezent în Biserica Bărboi. Constantin Ciopraga a făcut parte din colectivul de redacţie al revistei „Cuvânt şi Suflet“ a Asociaţiei Frăţia Ortodoxă Română - filiala Iaşi. Înainte de 1989, dar şi după 1990, a făcut parte din Adunarea Eparhială a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

„Necesitatea misionarismului tinerilor în lumea secularizată de azi“

Ziua Mondială a Tineretului Ortodox a fost marcată duminică la parohia „Adormirea Maicii Domnului“, printr-un simpozion la care au participat preoţi şi tineri din şapte parohii din Iaşi Programul a început cu slujba Vecerniei, urmată de slujba Acatistului Simpozionul a avut loc în sala de conferinţe a bisericii, de la demisol

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ din cartierul ieşean Galata, în colaborare cu parohiile „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Bărboi, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ - Galata, „Sfântul Nectarie“ - Alexandru cel Bun, „Naşterea Maicii Domnului“ - Talpalari, „Toma Cozma“ şi „Sfântul Vasile cel Mare“ - Nicolina şi „Sfântul Apostol Toma“ - Alexandru cel Bun, a organizat duminică, 1 februarie a.c., simpozionul „Necesitatea misionarismului tinerilor în lumea secularizată de azi“. Manifestarea, aflată la a doua ediţie, s-a desfăşurat cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului Ortodox. Programul a început cu slujba Vecerniei şi a continuat cu slujba Acatistului, urmând ca, la finalul slujbei, Corul Tinerilor de la biserica „Adormirea Maicii Domnului“ şi Corul bisericii Bărboi să susţină un concert de muzică reli-gioasă. Lucrările simpozionului au fost deschise de pr. paroh Mircea Stoleriu, care a mulţumit invitaţilor pentru prezenţă, continuând cu prezentarea unui material referitor la câteva dintre problemele tinerilor de azi.

Misionarism prin raportarea la aproapele

A urmat alocuţiunea prof. univ. dr. Constantin Cucoş, de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, care a exprimat câteva opinii referitoare la tema simpozionului. „Mărturisirea credinţei presupune, într-un fel, depăşirea unei simple dualităţi. Relaţia mea cu Dumnezeu îl implică, îl presupune şi îl vizează pe celălalt. Misionarismul actual presupune noi modalităţi de promovare, mai ales ales când ne raportăm la tineret. Este o luptă care se duce cu spiritul nostru care trebuie să se extindă, să strălucească. Printr-un astfel de mijloc noi putem să arătăm celorlalţi ceea ce suntem, ceea ce avem ca identitate. A fi misionar nu înseamnă să te duci în altă parte, să colinzi mări şi oceane. Îl poţi mărturisi într-un mod foarte frumos şi foarte ferm pe Hristos la tine acasă, în satul tău, în cartierul tău. Prin felul în care noi ne îndeplinim sarcinile, ne convertim în nişte modele pentru alţii, iar comportamentul nostru se difuzează mai departe. Modul nostru de a fi trebuie să-l arătăm cu demnitate şi curaj şi altora“, a reliefat prof. Constantin Cucoş.

„Fundaţia şi rezistenţa Bisericii o reprezintă tinerii“

Pr. Constantin Andrei, protopopul Protopopiatului Iaşi I, a rostit un cuvânt prin care i-a îndemnat pe tineri să fie misionari, prin propriul comportament, pentru că rezistenţa Bisericii este ţinută de tineri. „Este vremea să ne îndreptăm mai mult atenţia către tineri, pentru că ei sunt viitorul de mâine şi investiţia cea mai sigură pe care o poate face Biserica noastră. Să asemănăm lucrarea lor cu o fundaţie care se face atunci când se zideşte o biserică. Fundaţia şi rezistenţa Bisericii o reprezintă tinerii. Tentaţiile care vin prin mijloacele de propagare în masă trebuie anihilate prin cuvânt şi prin exemplu. Când un tânăr ortodox vorbeşte cu tărie şi convingere despre credinţa sa, impactul este enorm“, a spus părintele protopop.

Tinerii din parohiile ieşene care au participat la simpozion au fost împărţiţi pe două grupe, pentru a dezbate temele: „Identificarea problemelor cu care se confruntă tinerii creştini“ şi „Modalităţi de împlinire a lucrării misionare a tinerilor“. La finalul lucrărilor, cele două grupe au expus, prin referenţii lor, câteva concluzii la care au ajuns în urma discuţiilor.

De asemenea, au mai expus câteva opinii prof. univ. dr. Constantin Cucoş şi pr. Constantin Sturzu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, care a menţionat faptul că „înainte de a ne gândi la ceilalţi, trebuie să ne punem problema ce facem cu viaţa noastră, încotro trebuie să o luăm, ce modele şi valori avem. Dacă vom reuşi să ne schimbăm pe noi, vom reuşi să-i schimbăm şi pe cei din jurul nostru“, a menţionat pr. Constantin Sturzu.

Părintele Mircea Stoleriu a afirmat faptul că şi-ar fi dorit ca numărul tinerilor care au participat la simpozion să fie mult mai mare, iar problemele şi modalităţile de împlinire a lucrării misionare să fie mai profund abordate. „Am gândit acest simpozion cu dorinţa de a stimula tinerii să mediteze, să-şi pună întrebări şi să rezolve problemele“, a menţionat pr. Mircea Stoleriu.(Ziarul Lumina)

Biserică din Protopopiatul Roman, incendiată

La biserica „Sfântul Dumitru“ din parohia Climeşti, comuna Făurei, Protopopiatul Roman, a izbucnit luni, 2 februarie a.c., un puternic incendiu. Focul a distrus trei clopote şi acoperişul clopotniţei. PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului, s-a deplasat la Climeşti pentru a evalua pagubele incendiului şi a dispus demararea reparaţiilor, acordând suma de 2.000 lei. „Urmările incendiului puteau fi mult mai grave, însă, datorită intervenţiei prompte a pompierilor, a Brigăzii de Intervenţie a Primăriei, dar şi a credincioşilor din localitate s-a reuşit evitatea unui dezastru. Facem un apel către toţi credincioşii din cuprinsul Patriarhiei Române să ajute parohia din Climeşti, întrucât este o comunitate cu doar 90 de familii cu o situaţie materială modestă. Regretul pentru acest incendiu a fost cu atât mai mare, cu cât abia în urmă cu câţiva ani se încheiaseră lucrările de renovare şi restaurare la sfântul lăcaş“, a declarat pr. Constantin Gherasim, consilier pe probleme de tineret şi mass-media al Episcopiei Romanului.

Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi-a serbat ieri hramul

Slujba Sfintei Liturghii de la Catedrala mitropolitană, cu ocazia hramului, a fost oficiată de un sobor de ierarhi format din membri ai Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, alături de PS Luchian, Episcopul sârbilor ortodocşi din Timişoara şi Ungaria Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a rostit în cadrul Sfintei Liturghii un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre semnificaţia praznicului „Întâmpinarea Domnului“

Peste 1000 de credincioşi au participat ieri, 2 februarie a.c. de „Întâmpinarea Domnului“, la slujba de hram a Catedralei mitropolitane din Iaşi. Sfânta Liturghie arhierească, la care au participat sute de credincioşi, dar şi autorităţi locale, a fost oficiată IPS Teofan alături de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Calinic Botoşăneanul, Arhiereu-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor şi de PS Luchian, înconjuraţi de un sobor de 25 de preoţi şi diaconi.

IPS Teofan a vorbit credincioşilor prezenţi la Sfânta Liturghie despre importanţa sărbătorii de ieri, precum şi a învăţăturilor care se desprind din aceasta. Astfel, Mitropolitul Moldovei a explicat că acest obicei, al aducerii pruncului la biserică la 40 de zile de la naştere s-a păstrat până în zilele nostre, când copiii sunt aduşi de către părinţi şi naşi, şi li se citeşte atât pruncului cât şi mamei rugăciuni. „De la naşterea noastră până la plecarea din această lume, datorită hainei de creştin, pe care am îmbrăcat-o odată cu primirea sfântului botez, suntem introduşi în diferite momente în Biserică pentru a conştientiza apartenenţa noastră la această Biserică. Aşa se face că, în conformitate cu rânduielile liturgice, la 40 de zile după naştere, pruncul sau prunca sunt aduşi la Biserică. Iar preotul rosteşte şi asupra mamei şi asupra pruncului rugăciunile de curăţie şi de binecuvântare, cerând ca pruncul să fie adăpostit în biserica lui Dumnezeu“, a explicat IPS Teofan.

Gânduri bune din partea ortodocşilor sârbi

De asemenea, Mitropolitul Moldovei a mai explicat că praznicul „Întâmpinării Domnului“ reprezintă închinarea în Biserica lui Hristos la 40 de zile, care „trebuie să continue până la plecarea noastră din această lume chiar dacă nu este un lucru uşor. O altă învăţătură care izvorăşte din praznicul de astăzi, este adevărul că nimic nu este mai important în viaţă decât să îl întâlneşti pe Dumnezeu. Noi suntem, sau ar trebui să fim ceea ce era bătrânul Simeon în vremea sa. Fusese rânduit să nu moară până când nu va vedea Slava lui Dumnezeu, până ce nu va întâlni pe Dumnezeu. El spune atunci, «Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, căci am văzut slava ta». De multe ori în viaţă aţi întâlnit oameni care, pe patul morţii nu puteau să moară, nu doreau sau nu puteau să moară până când cineva drag nu se întorcea pentru a-l vedea, sau pentru a-i cere iertare. Deşi suferinţa era adâncă, sau trupul era epuizat de durere, duhul nu părăsea trupul pentru că era o dorinţă cu totul şi cu totul aparte ca o fiinţă dragă căreia să îi ofere binecuvântarea, sau cineva de la care să capete iertarea, şi odată ce acea persoană vine, imediat şi sufletul părăseşte trupul“, a adăugat IPS Teofan.

La rândul său, şi PS Luchian a adresat un mesaj credincioşilor prezenţi şi a mulţumit pentru invitaţia de a se închina la moaştele Sfintei Parascheva. „În sufletul fiecărui sârb se află dorinţa de a veni la Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, simţind o dragoste deosebită faţă de aceasta. De aceea vă mulţumim pentru invitaţia de a ne închina la moaştele Sfintei, şi vă mulţumim pentru ospitalitatea de care daţi dovadă de fiecare dată când credincioşii sârbi vin să se închine la Iaşi de hramul Sfintei Parascheva“, a spus PS Luchian. La finalul Sfintei Liturghii, PS Luchian a oferit în dar IPS Teofan o icoană cu Maica Domnului. La rândul său Mitropolitul Moldovei a oferit PS Luchian o icoană cu Sfânta Parascheva şi una cu Mântuitorul Iisus Hristos.