Slujba de hramul Cuvioasei Parascheva va avea loc afara

Vor fi in vazul tuturor. Noul mitropolit al Moldovei si Bucovinei le-a pregatit o surpriza oficialilor care pe 14 octombrie vor veni la slujba inchinata Cuvioasei Parascheva. Preoti nu vor mai sluji in biserica, departe de ochii pelerinilor, ci chiar in fata Catedralei Mitropolitane. Asa ca si invitatii, politicieni si oameni de afaceri vor sta afara, la fel ca orice alt pelerin. Singurul avantaj este ca pentru ei s-au pregatit citeva sute de scaune. Ani la rindul pelerinii si-au manifestat nemultumirea ca slujba de pe 14 octombrie este tinua in interiorul catedralei cu usile inchise. Aveau acces doar cei "sus pusi". Anul acesta reguliloe s-au schimbat, atit preotii cit si invitatioi vor sta alaturi de pelerini, indiferent daca va fi vreme frumoasa, dacava ploua sau va fi frig.Crestinii sunt cei mai bucurosi de decizia luata de Inalt Prea Sfinitul Teofan mitropolitul Moldovei si Bucovinei.In mod oficial niciun om politic nu si-a anuntat prezenta la Iasi cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva. Fiind insa an electoral este de asteptat ca zeci de parlamentari sa vina la Iasi. Sa-i vada lumea si sa se roage la sfinta sa-i ajute in alegerile de la sfirsitul lunii noiembrie. (Antena 1 Iasi)

Biserica din Stroieşti, resfinţită după cinci secole

Biserica „Sfinţii Arhangheli“ din localitatea Stroieşti, comuna Todireşti, Protopopiatul Paşcani, judeţul Iaşi, a fost resfinţită sâmbătă, 4 octombrie, de PS Calinic Botoşăneanul, Arhiereu-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Se presupune că biserica a fost construită în timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, de către căpitanul Stroie. Biserica a fost reconsolidată între anii 1998 şi 2000, iar pictarea bisericii a început în anul 2002. Pentru că parohia nu a avut posibilităţi financiare, pictura a fost finalizată abia în anul 2007. În acest timp, au fost reconsolidate clopotniţa şi zidurile care împrejmuiesc biserica.

Lucrările de renovare la biserica din satul Stroieşti, monument istoric din secolul al XV-lea, au început în primăvara anului 1998. A fost reconsolidată, atât la interior, cât şi la exterior prin realizarea tencuielilor şi schimbarea acoperişului, pregătindu-se astfel pentru pictura în tehnica fresco. Între anii 2000 şi 2001 a fost realizată catapeteasma, iar între 2002-2007, sfântul lăcaş a fost pictat. „Când s-au făcut săpăturile de către cei de la monumente istorice din Iaşi, s-a găsit o monedă pe care era imprimat chipul împăratului Ladislau. Această monedă a fost luată la Iaşi, după care am început lucrările pentru reconsolidarea bisericii la interior şi exterior, până la piatră. Pictura a durat mai mult, pentru că suprafaţa e cam mare, iar posibilităţile financiare ale oamenilor au fost limitate. Când se strângeau ceva bani, pictam câte o bucată, plecau pictorii şi, apoi, o luam de la capăt. De aceea a durat timp de cinci ani de zile pictura bisericii. Ne-am descurcat foarte greu pentru că sursele de finanţare au provenit doar din contribuţiile oamenilor. Ne-au ajutat şi câţiva oameni din oraşul Paşcani, dar au fost foarte puţini“, ne-a mărturisit părintele paroh Neculai Porfir.

Biserică în stil ştefanian

Biserica văzută din depărtare are aspectul unei cetăţi. Este împrejmuită cu ziduri de piatră de aproape doi metri înălţime, care închid curtea bisericii, unde se află şi cimitirul parohiei. Intrarea în curte se face pe sub clopotniţa boldită la parter şi închisă cu porţi. La interior, biserica are în general, forma bisericilor din timpul lui Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, alcătuite din cele trei încăperi canonice: altar, naos şi pronaos. În „Dicţionarul geografic“ de la arhivele sta-tului din Iaşi se poate citi: „Biserica Stroieşti, cu hramul «Sfinţii Voievozi», anexa Stroieşti, a fost fondată de Ştefan cel Mare. Tradiţia spune că Ştefan cel Mare, trecând de la Neamţ spre Hârlău, s-a oprit pe platoul Stroieşti, i-a plăcut locul şi a dat moşia de aici unui căpitan al său, Stroie, care a întemeiat satul şi biserica“. Deşi biserica din satul Stroieşti arată ca nouă, uşa de la intrare, cu drug, a rămas de pe timpul lui Ştefan cel Mare. În altar se mai găseşte o evanghelie veche, de la 1832, care este scoasă în timpul Utreniei în mijlocul bisericii.

Excursii şi pachete pentru săraci

Satul Stroieşti numără 280 de famii, după cum ne-a spus părintele paroh. Ca în majoritatea satelor din România, din Stroieşti au plecat foarte mulţi tineri la muncă în străinătate. Cu toate acestea, bătrânii păstrează tradiţiile, vin la biserică şi, mai mult decât atât, sunt aproape de preotul paroh. Astfel se poate explica faptul că un monument vechi de cinci secole a fost reconsolidat de ţărani săraci, dar credincioşi. Chiar dacă atenţia a fost îndreptată mai mult asupra construcţiei bisericii, parohia nu neglijează activităţile social-filantropice: „La marile sărbători, strângem bani de la oameni şi facem pachete cu dulciuri pentru copii, iar pentru bătrâni cumpărăm alimente. Dacă copiii nu vin la biserică la sărbători, mergem la şcoală, pentru că acolo îi găsim pe toţi. O perioadă lungă am făcut excursii cu ei la mănăstiri. Acum, că am terminat de restaurat biserica, voi avea mai mult timp liber şi voi face mai multe activităţi cu copiii“, a adăugat părintele. (Ziarul Lumina)

Programul manifestărilor prilejuite de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva

Manifestările religioase prilejuite de sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iaşi vor avea loc, anul acesta, în perioada 11-15 octombrie Întrucât în 2008 se împlinesc 500 de ani de la trecerea sa la cele veşnice, vor fi aduse de la Craiova moaştele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului Moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Ierarh Nifon vor fi purtate în pelerinaj pe străzile Iaşului în seara zilei de duminică, 12 octombrie Pe 14 octombrie 2008, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată pe esplanada din faţa Catedralei mitropolitane Ca în fiecare an, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este un prilej de apropiere şi de mărturisire comună pentru credincioşii din ţară şi din străinătate, care vin la Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva şi ale altor sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. Potrivit Biroului de Presă al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în acest an, la solicitarea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va fi adusă, de la Catedrala mitropolitană din Craiova, o parte din moaştele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, de către o delegaţie condusă de Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. La evenimentele organizate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, în perioada 11-15 octombrie 2008, presa va avea acces pe baza legitimaţiilor de serviciu. Vă prezentăm în continuare programul detaliat al evenimentelor prilejuite de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva din acest an. SÂMBĂTĂ, 11 octombrie - 07:00-09:00 – Miezonoptica şi Utrenia; - 09:00-10:30 – Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, apoi scoaterea în procesiune prin poarta „Sf. Parascheva“ a moaştelor Sfintei Cuvioasei Parascheva şi a raclei cu 33 de părticele de sfinţi, înconjurul Catedralei mitropolitane pe B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt, intrarea prin poarta „Sf. Andrei“ şi depunerea lor, spre închinare, pe platoul din faţa Catedralei; - 10:30 - Sfinţirea apei (Aghiazma mică) şi Sfântul Maslu, în curtea Mitropoliei, lângă Biblioteca Ecumenică „Dumitru Stăniloae“; - 10:30-12:30 - Sfânta Liturghie (în Biserica „Sf. Gheorghe“); - 16:00-20:00 - Slujbă de Priveghere (Ceasul al IX-lea, Vecernia, Litia, Utrenia şi Paraclisul Sf. Cuv. Parascheva), în Catedrala mare sau pe scena amenajată în faţa acesteia. DUMINICĂ, 12 octombrie - 07:00-09:30 - Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului şi Ceasurile, în Catedrala mare sau pe scena amenajată în faţa acesteia; - 09:30-12:30 - Sfânta Liturghie, în Catedrala mare sau pe scena amenajată în faţa acesteia; - 16:00-20:00 - Slujba de priveghere în cinstea Aducerii moaştelor Sf. Apostol Andrei la Iaşi (Vecernia, Litia, Utrenia şi Paraclisul Sf. Parascheva), pe scena amenajată în faţa Catedralei mari; - 19:00-20:30 - Pelerinajul „Calea Sfinţilor“: procesiune cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva pe traseul: poarta „Sf. Gheorghe“ a Catedralei mitropolitane, Strada Crişan, Strada „Sf. Andrei“, Strada Palat, ceremonie în faţa Bisericii „Sf. Nicolae“ - Domnesc; primirea moaştelor Sf. Ierarh Nifon, aduse de IPS Mitropolit Irineu (în jurul orei 19:30), continuarea pelerinajului pe B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt, intrare pe poarta „Sf. Parascheva“ şi depunerea moaştelor celor doi sfinţi într-un loc special amenajat, pe esplanada Catedralei mitropolitane, pentru a fi venerate de către pelerini. LUNI, 13 octombrie - 07:00-11:00 - Miezonoptica, Acatistul Sf. Apostol Andrei, Ceasurile şi Sfânta Liturghie, în Catedrala mare; - 11:00 - Sfinţirea Centrului social pentru copii defavorizaţi „Mia Casa“ de la Bârnova; - 17:00-19:00 - Concursul coral „Cântaţi Domnului“, ediţia a V-a (Centrul de Conferinţe „Providenţa“); - 20:00-03:00 - Slujba de priveghere a Sf. Parascheva (Vecernia, Litia, Utrenia şi Sfânta Liturghie) în Catedrala mare; MARŢI, 14 octombrie - 07:00 - Miezonoptica, Acatistul Sf. Cuv. Parascheva şi Ceasurile, pe scena amenajată în faţa Catedralei mari; - 09:00-13:00 - Sfânta Liturghie, pe scena amenajată în faţa Catedralei mari; - 17:00-21:00 - Slujba de Priveghere a Sf. M. Mc. Gheorghe (Vecernia, Litia şi Utrenia), în Biserica „Sf. Gheorghe“: Introducerea Sfintelor Moaşte în catedrală, după ce toţi credincioşii prezenţi se vor fi închinat. MIERCURI, 15 octombrie - 07:00-11:00 - Miezonoptica, Acatistul Sf. Apostol Andrei, Ceasurile, Sfânta Liturghie şi Acatistul Sf. Cuvioase Parascheva, în Biserica „Sf. Gheorghe“: - 9:00 - Simpozionul „Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie - izvoare ale vieţii veşnice“: deschiderea lucrărilor în plen - Sala „Dr. Iustin Moisescu“ a Centrului eparhial Iaşi; desfăşurarea lucrărilor pe secţiuni: în Sala Coloanelor din Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“, respectiv în Sala „Dr. Iustin Moisescu“ a Centrului eparhial; - 11:00 - Procesiunea de plecare spre Craiova a moaştelor Sf. Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului; - 16:00-18:00 - Ceasul al IX-lea, Vecernia şi Paraclisul Sf. Cuv. Parascheva, în Biserica „Sf. Gheorghe“. Menţionăm faptul că, în perioada 11-15 octombrie 2008, Sala Coloanelor a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi va găzdui o expoziţie de carte veche - Biblii şi Liturghiere. (Ziarul Lumina)

Biserica Sfanta Parascheva din Piatra Neamt a fost sfintita

Biserica „Sfânta Parascheva“ din Piatra Neamţ a fost sfinţită ieri de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi de PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului. „La 8:30 a început slujba de sfinţire, iar în jurul orei 10:00, a început Sfânta Liturghie. În ciuda vremii nefavorabile, au fost cu mult peste 1.000 de persoane, unii veniţi din Canada sau din Italia, să se bucure în urma celor 18 ani de eforturi, de muncă. Cuvântul de învăţătură a fost ţinut de IPS Teofan care a vorbit despre posibilitatea fiecăruia de a ne ridica la cer prin viaţa noastră, prin faptele noastre“, a declarat părintele Dragoş Munteanu, preot slujitor la această biserică.

Biserica „Sfânta Parascheva“ este construită pe trei nivele: subsol, demisol şi spaţiul propriu-zis, care a fost sfinţit ieri. Lucrările au început în anul 1991 şi s-au finalizat în anul 1997. Pictura a fost realizată de Marcel Codrescu din Bucureşti, iar catapeteasma a fost executată (sculptură şi pictură) între anii 1999-2000. Biserica a fost ridicată în stil moldovenesc, cu ajutorul credincioşilor din parohie.

Menţionăm faptul că sâmbătă, 4 octombrie, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a sfinţit şi biserica parohiei Tazlău, din Protopopiatul Roznov. De asemenea, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din satul Stroieşti, Protopopiatul Paşcani, a fost resfinţită, tot pe 4 octombrie, de PS Calinic Botoşăneanul. (Ziarul Lumina)

Trei biserici din Arhiepiscopia Iaşilor vor fi sfinţite

Biserica „Sfânta Treime“ din localitatea Tazlău, Protopopiatul Roznov, Arhiepiscopia Iaşilor, va fi sfinţită astăzi de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. În anul 1994, la recomandarea Preafericitului Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, s-a hotărât înfiinţarea unei biserici parohiale cu hramul „Sfânta Treime“, în comuna Tazlău, pentru a răspunde nevoilor duhovniceşti ale enoriaşilor, care până în momentul respectiv trebuiau să participe la slujbele de la Mănăstirea Tazlău. Lucrările au început în anul 1997 prin purtarea de grijă a preoţilor Bălăiaşa Cezar (mutat la Domnul) şi Petruţ Dumitru. Biserica este din lemn şi acoperită cu tablă. „Din anul 2002, de când am fost numit preot paroh în locul părintelui Bălăiaşa Cezar, am continuat lucrările atât la exterior, cât şi la interior, prin realizarea tencuielilor, a picturii în tehnica fresco, iar în anul 2003 am executat catapeteasma şi mobilerul. Toate cheltuielile necesare ridicării sfântului lăcaş au fost suportate de credincioşii parohiei“, ne-a declarat părintele paroh Ovidiu Babii. De asemenea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de alţi ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, va sfinţi mâine biserica „Sfânta Parascheva“ din Piatra Neamţ. Lucrările la acest sfânt lăcaş au început în anul 1991 şi s-au finalizat în anul 1997, când a fost aşezată crucea pe turla bisericii. Pictura a fost realizată de Codrescu Marcel din Bucureşti, iar catapeteasma a fost executată (sculptură şi pictură) între anii 1999-2000. Biserica a fost ridicată în stil moldovenesc cu ajutorul credincioşilor din parohie. Şi în Protopopiatul Paşcani se resfinţeşte astăzi o biserică. Sfântul lăcaş cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“ din Stroieşti va fi resfinţită de PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Se presupune că biserica a fost construită în timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de Căpitanul Stroie. A fost reconsolidată între anii 1998 şi 2000, iar pictura a început în anul 2001. Pentru că parohia nu a avut posibilităţi financiare, pictura a fost finalizată abia în anul 2007. În acest timp au fost reconsolidate şi clopotniţa şi zidurile care împrejmuiesc biserica. (Ziarul Lumina)

Pe urmele sfinţilor de la Bisericani

Mănăstirea Bisericani din judeţul Neamţ a îmbrăcat straie de sărbătoare pe 1 octombrie, când Biserica Ortodoxă Română prăznuieşte „Acoperământul Maicii Domnului“. Paraclisul mănăstirii şi-a serbat hramul, iar Cuvioşii Iosif şi Chiriac de la Bisericani, trecuţi în rândul sfinţilor anul acesta, alături de alţi şapte cuvioşi nemţeni, au fost prăznuiţi pentru prima dată. Cu acest prilej, a avut loc şi proclamarea locală a canonizării celor doi sfinţi de la Bisericani.

Sute de credincioşi din toată Moldova şi-au îndreptat paşii spre platoul Muntelui Simon, locul unde Cuvioşii Iosif şi Chiriac de la Bisericani au „dobândit rugăciunea cea de foc“, după cum scrie troparul celor doi sfinţi. De cum urci serpentinele abrupte, te învăluie liniştea pe care monahii de altă dată au căutat-o, iar grijile vieţii sunt uitate pentru câteva ceasuri. În sunetul clopotelor şi al toacăi, al căror ecou răsună peste dealuri, raclele cu moaştele Sfinţilor Cuvioşi Iosif şi Chiriac sunt scoase în procesiune din paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului“ şi sunt depuse într-un loc special amenajat, astfel încât credincioşii să se închine. În jurul orei 9:30, ierarhii care vor sluji de hramul Mănăstirii Bisericani sunt întâmpinaţi cu flori de câţiva copii frumoşi, îmbrăcaţi în costume naţionale.

Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată în faţa bisericii noi a mănăstirii de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor şi PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, înconjuraţi de un sobor de 60 de preoţi şi diaconi. În predica din cadrul Sfintei Liturghii, PS Calinic Botoşăneanul a vorbit despre semnificaţia cinstirii Acoperământului Maicii Domnului: „Această sărbătoare, deşi nu-şi are o motivaţie scripturistică, este un moment care s-a revelat. Maica Domnului a apărut în biserică, şi cei care au avut ochi duhovniceşti au putut reda întocmai cele care au fost văzute. Cinstirea Sfântului Acoperământ a fost dezvoltată mai mult în Biserica Ortodoxă Rusă, încă din secolul al al XII-lea. De atunci s-a extins aproape în toate bisericile ortodoxe“.

Sfinţenie şi har de la Cuvioşii Iosif şi Chiriac

Vremea frumoasă de toamnă a făcut ca pelerinii care au asistat la Sfânta Liturghie să vină într-un număr mare, bătrâni şi tineri laolaltă. Cea mai mare parte a credincioşilor s-au împărtăşit din rugăciunea înălţată de arhierei şi preoţi către Dumnezeu în timpul Sfintei Liturghii şi din cuvintele de învăţătură. Alţii s-au împărtăşit şi cu Trupul Mântuitorului Iisus Hristos, spre slava lui Dumnezeu. La finalul programului liturgic, IPS Mitropolit Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură prin care a explicat cum au dobândit Cuvioşii Iosif şi Chiriac sfinţenia. „Iată, Sfântul Iosif şi Sfântul Chiriac ne însoţesc aici. Dacă avem capacitatea să plecăm de aici împreună cu ei, nu lăsându-i aici în grija sihaştrilor, valuri de sfinţenie şi de har pot să curgă şi în viaţa noastră, cenuşie de cele mai multe ori, dar ştiţi bine, doritoare de cer senin, de clipe frumoase, de clipe adânci, de momente de sfinţenie. Ne vom închina la sfânta icoană a sfinţilor, în această primă zi de prăznuire a lor, de întindere a Acoperământului Maicii Domnului peste creştetele şi sufletele noastre, de prăznuire a acoperământului aşezat asupra noastră de Sfinţii Chiriac şi Iosif şi de toţi sfinţii lui Dumnezeu. Adâncimea textului citit astăzi, «Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, luaţi aminte la felul cum şi-au sfârşit viaţa şi le urmaţi credinţa» şi, puţin mai încolo, «pentru că nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe cea care va să vină» a fost înţeleasă de Sfinţii Iosif şi Chiriac. Ne rămâne, şi nouă, să înţelegem pe dinăuntru ce capacitate avem, să privim la mai marii noştri, să vedem cum şi-au sfârşit viaţa, să le urmăm credinţa, având conştiinţa că suntem precum şi ei, fără cetate stătătoare în această lume, adică nu suntem veşnici aici, pe pământ. Toate cele care au împlinit această sărbătoare vor constitui veşmânt şi pentru noi“, a subliniat Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Părintele Dosoftei Şcheul, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, a citit Sinaxarul Sfântului Cuvios Iosif şi al Sfântului Cuvios Chiriac, iar PS Ioachim Băcăuanul a citit Tomosul sinodal al proclamării locale a Sfinţilor Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani.

Ierarhii, preoţii şi maicile stareţe s-au închinat la icoana celor doi sfinţi, iar părintele stareţ Serafim Mihali a mulţumit IPS Teofan pentru prezenţă.

Pelerinaj la peştera Cuviosului Chiriac

Clopotele şi toaca încep să bată din nou, iar troparul celor doi sihaştri este cântat pe drumul către peştera unde s-a nevoit cuviosul ale cărui moaşte au fost sărutate de Sfântul Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Cei trei ierahi care au slujit împreună în prima zi din luna octombrie a acestui an binecuvântat, urmaţi de sutele de credincioşi, îşi îndreaptă paşii smeriţi într-un scurt pelerinaj pe drumul ce taie oaza de verdeaţă către peştera Cuviosului Chiriac.

Fosta chilie se află în coasta unei văi. Pentru a intra, trebuie să cobori trei scări mici. Interiorul este placat cu piatră de râu, iar prin cele două gemuleţe cu gratii abia îşi fac loc firicele de lumină. Într-o astfel de încăpere, Sfântul Cuvios Chiriac a trăit în desăvârşită lepădare de sine, smerenie şi în neîncetată rugăciune timp de 60 de ani.

Ierarhii şi credincioşii ajung la peştera cuviosului, unde se închină, apoi rostesc Acatistul celor doi sfinţi.

„Aici este cu adevărat grădina Maicii Domnului“

Mulţi dintre pelerinii care au venit la dubla sărbătoare de la Mănăstirea Bisericani au rămas plăcut impresionaţi de frumuseţea locurilor, dar şi de trăirea duhovnicească înaltă de aici. Au lăsat pomelnice, s-au închinat la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului şi la racla Sfinţilor Cuvioşi Iosif şi Chiriac.

„Am venit să ne rugăm pentru sănătate, pentru ca Dumnezeu să ne tămăduiască de boală şi să ne călăuzească prin rugăciunile sfinţilor spre mântuirea sufletelor noastre. M-am închinat la sfintele moaşte, am dat acatiste pentru 40 de zile şi am adus ulei, făină, vin, zahăr, pentru ca prin aceste daruri pământeşti să ne bucurăm cu mila lui Dumnezeu, de darurile cereşti. Este o mare binecuvântare să ne aflăm aici, pentru că este frumos.“ (Anuţa Şova)

„Am venit să vedem şi noi slujba de astăzi. Creştinii trebuie să se adune aici, pe locurile unde cuvioşii s-au rugat şi încă se roagă pentru noi. M-am închinat la sfintele moaşte şi am cerut de la aceşti mari cuvioşi ca, prin rugăciunile lor, să-mi dăruiască Dumnezeu sănătate, pentru că în rest avem de toate. Este prima dată când vin aici. Am mai fost pe la celelalte mănăstiri, dar aici nu am fost niciodată. Este foarte frumos. Data viitoare voi veni cu nepoţii mei, pentru că aici, la Mănăstirea Bisericani, este cu adevărat grădina Maicii Domnului.“ (Maria Ciorcilă)

Locul în care s-a arătat Maica lui Hristos

Mănăstirea Bisericani este aşezată la 12 km nord-vest de oraşul Piatra Neamţ, pe un platou al Muntelui Simon. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, pe acest platou, Cuviosul ieroschimonah Iosif, cu metania la Mănăstirea Bistriţa, venit împreună cu ucenicii săi, călugări sihaştri (pustnici) de la un schit de pe Valea Iordanului, a ridicat o biserică din lemn. În anul 1476, după bătălia de la Războieni, biserica din lemn a fost jefuită şi incendiată de turci, iar în anul 1498, incendiată de tătari.

Văzându-şi liniştea tulburată de desele năvăliri ale hoardelor păgâne şi rămaşi fără biserică, monahii sihaştri în frunte cu stareţul, cuviosul Iosif, au hotărât să plece la Sfântul Munte Athos („Grădina Maicii Domnului“). Dar, în drumul lor au fost opriţi de arătarea în chip minunat a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu dintr-un trunchi de stejar. Maica Domnului le-a spus să nu plece, fiindcă şi „aici e grădina mea“. Cuvioşii părinţi, înfricoşaţi de această sfântă arătare, au dat ascultare poruncii şi n-au mai plecat la Athos. În stejarul unde s-a săvârşit minunea, Cuviosul Iosif a aşezat o icoană a Maicii Domnului, iar locul se numeşte până în zilele noastre „La Sfânta Iconiţă“.

Auzind de acest miracol, Ştefan cel Mare şi Sfânt a ridicat temelia unei biserici din piatră pe locul vechii biserici din lemn arse care avea hramul „Buna Vestire“. Construcţia bisericii a fost continuată de domnitorul Bogdan al III-lea voievodul Moldovei.

În anul 1873, regele Carol I transformă clădirile mănăstirii în penitenciar, iar din 1911 se înfiinţează aici un azil pentru oamenii bolnavi de tuberculoză.

După reînfiinţarea ei ca mănăstire, în anul 1998, pe locul unde Maica Domnului s-a arătat cuviosului Iosif, s-a construit un paraclis cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“. Paraclisul include trunchiul stejarului care a fost tăiat în anul 1968, în timpul regimului comunist, deoarece icoana Maicii Domnului - Făcătoare de Minuni - devenise loc de pelerinaj. Sfântul lăcaş a fost sfinţit în 1999 de PF Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, la împlinirea a 500 de ani de la arătarea Maicii Domnului. Biserica nouă a Mănăstirii Bisericani este în construcţie.

La bisericani a avut loc ultima proclamare locală de canonizare

La Mănăstirea Bisericani din judeţul Neamţ a avut loc pe 1 octombrie, proclamarea locală a canonizării Sfinţilor Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani. Cei doi sfinţi au fost prăznuiţi ieri pentru prima dată de la hotărârea canonizării lor în şedinţa Sfântului Sinod din 5-7 martie 2008.

Cu acest prilej, Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor şi de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, înconjuraţi de peste 60 de preoţi şi diaconi.

După Sfânta Liturghie, arhim. Dosoftei Şcheul, marele eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi, a citit sinaxarul celor doi sfinţi, iar PS Ioachim Băcăuanul tomosul de canonizare.

Ceremonia festivă, care a avut loc în prezenţa a sute de credincioşi din Moldova, s-a încheiat cu un pelerinaj la peştera de lângă mănăstire, în care s-a nevoit mai mulţi ani Sfântul Chiriac de la Bisericani.

Menţionăm că evenimentul de ieri de la Bisericani încheie ciclul proclamărilor locale a canonizării celor nouă cuvioşi nemţeni, care au avut loc pe rând (în zilele lor de pomenire), în această vară, după ceremonia proclamării solemne a sfinţeniei acestora, de la Mănăstirea Neamţ, de pe 5 iunie. În ediţia de mâine a „Ziarului Lumina“, vom reveni cu detalii de la acest eveniment. (Ziarul Lumina)

Biserica Inaltarea Domnului din CUG Iasi a fost sfintita

Biserica „Înălţarea Domnului“ din cartierul ieşean CUG I a fost sfinţită ieri de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei Parohia „Înălţarea Domnului“ a fost înfiinţată în 1990 Piatra de temelie a bisericii actuale a fost pusă în aprilie 1993, iar lăcaşul de cult a fost ridicat până în anul 2000 Pictura bisericii a fost executată între anii 2004-2007

Sute de credincioşi au participat ieri la slujba de sfinţire a Bisericii „Înălţarea Domnului“ din cartierul ieşean CUG I, oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Sfânta Liturghie a fost săvârşită pe o scenă special amenajată lângă biserică. În predica rostită în faţa credincioşilor prezenţi, IPS Teofan a vorbit despre semnificaţia textului scripturistic din Evanghelia după Luca, capitolul 5, versetele 1-11.

„Astăzi, la această sfinţire de biserică, în această duminică, biserica a rânduit să ofere bogăţia unui text din Evanghelie, bogăţie care şi adapă, şi hrăneşte, şi adânceşte, şi înalţă sufletul care caută lumină, binecuvântare şi sens. O întâmplare care, la prima vedere, n-ar fi atât de importantă. Câţiva pescari se ostenesc să-şi câştige pâinea pe malul unui lac. Se ostenesc toată noaptea, se întâlnesc de dimineaţă cu Domnul Hristos şi se plâng Acestuia, spunând: «Doamne, toată noaptea ne-am străduit şi n-am prins nimic». Hristos le spune: «Mânaţi la adânc». «Mână mai la adânc», înseamnă a spune un «da» categoric seriozităţii, căutării după adâncime, căutării lucrurilor şi realităţilor care au consistenţă. Adică, mânând la adânc, vei vedea câtă bogăţie de har, de putere încape în sufletul tău“.

Recunoştinţa Mitropoliei pentru preoţii slujitori şi pentru ctitori

La finalul Sfintei Liturghii, părintele protopop al Protopopiatului Iaşi II, Vilie Doroşincă, a citit actul de sfinţire, care a fost introdus în piciorul sfintei mese din altarul bisericii sfinţite. Au urmat apoi mesajele de mulţumire din partea preoţilor slujitori Vasile Vicovan şi Petru Oatu, adresate celor care au sprijinit ridicarea acestei biserici, după care cei doi au primit distincţia de iconom stavrofor. De asemenea, IPS Mitropolit a oferit Crucea Moldavă, din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, ctitorilor Maricica Vacaru şi Gheorghe Cojocaru, pentru contribuţia deosebită pe care au avut-o în ultimii ani la ridicarea Bisericii „Înălţarea Domnului“. Au mai fost acordate diplome de onoare şi distincţii de vrednicie şi altor ctitori, atât din parohia „Înălţarea Domnului“, cât şi din alte parohii.

Parohia „Înălţarea Domnului“ a fost înfiinţată în 1990, iar la 1 octombrie acelaşi an, Preasfinţitul Pimen Suceveanul, pe atunci Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a sfinţit locul de biserică. „La început, am slujit într-o bisericuţă improvizată. Imediat, în anul următor, a fost construită o casă care a ţinut loc de capelă până ce s-a zidit biserica propriu-zisă, parohială. Piatra de temelie a bisericii actuale a fost pusă în aprilie 1993. În biserica parohială ne-am mutat în luna octombrie a anului 2000, iar capela a devenit casă de prăznuire şi am început şi alte activităţi social-caritative. Pictura bisericii a fost executată între anii 2004-2007 de către pictorul Gogu Dan, iar mobilierul şi catapeteasma au fost executate de fraţii Apostol Ioan şi Costel din Grumăzeşti - Neamţ. Icoanele de pe catapeteasmă au fost pictate de către maică stareţă Mihaela Stroiescu de la Mănăstirea Miclăuşeni“, ne-a explicat părintele Vasile Vicovan, preot paroh la Biserica „Înălţarea Domnului“ - CUG I.(Ziarul Lumina)

Sfintiri de biserici in Arhiepiscopia Iasilor

Biserica „Sfânta Treime“ din localitatea Frasin-Broşteni, Protopopiatul Ceahlău, Arhiepiscopia Iaşilor, va fi sfinţită astăzi de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Parohia s-a înfiinţat în anul 1999, iar piatra de temelie a bisericii a fost pusă în acelaşi an, pe 24 februarie. Până în anul 2003, preot paroh a fost părintele Gelu Popescu, care a ridicat biserica din cărămidă. Pictura sfântului lăcaş a fost realizată în tehnica fresco de pictorul Panţâru George, iar mobilierul a fost sculptat în lemn de stejar de Ovidiu Ciucă, din Vânători-Neamţ. Biserica a fost ridicată cu ajutorul credincioşilor şi al mai multor sponsori. În 2004 a fost ridicată casa parohială, iar casa praznicală a fost construită în anul 2006. „Programul liturgic va începe cu sfinţirea apei, va continua cu slujba de sfinţire a bisericii, urmată de Sfânta Liturghie la care vor participa, pe lângă credincioşii din parohie, în jur de 40 de preoţi. La finalul slujbei vor fi acordate distincţii de vrednicie ctitorilor care s-au evidenţiat prin ajutorul acordat bisericii noastre“, ne-a spus părintele paroh Mihai Marc.

De asemenea, biserica „Înălţarea Domnului“ din cartierul ieşean CUG I va fi sfinţită mâine de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Programul liturgic va începe la ora 7:00 cu Utrenia, slujba de sfinţire a apei şi Acatistul, iar de la 8:30 va începe slujba de sfinţire a bisericii, urmată de Sfânta Liturghie. Parohia „Înălţarea Domnului“ a fost înfiinţată în 1990. „Piatra de temelie a bisericii actuale a fost pusă în aprilie 1993. În biserica parohială ne-am mutat în luna octombrie a anului 2000, iar capelă a devenit casa de prăznuire şi am început şi alte activităţi social-caritative. Pictura bisericii a fost executată între anii 2004-2007 de către pictorul Gogu Dan, iar mobilierul şi catapeteasma au fost executate de fraţii Apostol Ioan şi Costel din Grumăzeşti-Neamţ. Icoanele de pe catapeteasmă au fost pictate de către cuvioasa maică stareţă Mihaela Stroiecu de la Mănăstirea Miclăuşeni“, ne-a declarat pr. Vasile Vicovan, preot paroh la Biserica „Înălţarea Domnului“ - CUG I.(Ziarul Lumina)

Canonizarea locala a Sfintilor Iosif si Chiriac de la Bisericani

La Mănăstirea Bisericani din judeţul Neamţ va avea loc în zilele de 30 septembrie şi 1 octombrie proclamarea locală a canonizării Sfinţilor Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani. Pe 30 septembrie, între orele 18:00 şi 22:00, se va oficia slujba de Priveghere închinată celor doi sfinţi, iar pe 1 octombrie, de la ora 8:00, se va săvârşi Acatistul Sfinţilor Cuvioşi şi Ceasurile. Va urma Sfânta Liturghie, apoi ceremonia de proclamare a sfinţeniei celor doi cuvioşi care s-au nevoit în această vatră monahală. (Ziarul Lumina) Citeste si : Pe urmele Sfintilor de la Bisericani

Maica Domnului a strâns la Hadâmbu pelerini din toată ţara

Pe 8 septembrie, la Mănăstirea Hadâmbu de lângă Iaşi a avut loc unul dintre cele mai mari pelerinaje din ţara noastră. Credincioşii au sosit cu mai multe zile înainte, pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Cu prilejul hramului, patru arhierei, în frunte cu Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, au sfinţit noua biserică, „Acoperământul Maicii Domnului“, în prezenţa celor aproximativ 10.000 de credincioşi strânşi aici din toate zonele ţării. Cu acest prilej, Patriarhul Bisericii noastre, PF Daniel, a transmis un mesaj prin care a subliniat hărnicia şi dărnicia celor care au transformat o ruină într-un colţ de rai. Predica IPS Teofan:

Încă de la primele ore ale dimineţii, pelerini din toate colţurile ţării au venit pe 8 septembrie la Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi, pentru a cinsti Naşterea Maicii Domnului. Cu flori în mâini, primeniţi de sărbătoare, creştinii au format un rând de câteva sute de metri pentru a trece prin altarul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului“, ce urma a fi sfinţită.

Călăreţi îmbrăcaţi în costume naţionale patrulează prin mulţimea de oameni, purtând steagul României în mână. Un grup de maramureşeni cu prapori şi cruci, îmbrăcaţi în costume tradiţionale specifice zonei din care provin, stau aşezaţi la poarta mănăstirii în aşteptarea arhiereilor. O maramureşeancă ţine în braţe un prosop cusut în felurite ornamente, peste care a aşezat un colac rumen şi un castronel cu sare. Murmurul şi atmosfera de sărbătoare sunt completate de sunetul de cimpoi ce răsună peste dealurile comunei Mogoşeşti. Pe feţele oamenilor se citeşte emoţia şi bucuria, totodată; dragostea pentru sărbătoare şi bucuria îmbinării tradiţiei cu cinstea care i se cuvine Fecioarei Maria.

„Această sfântă mănăstire care parcă a răsărit din pământ“

Pe la 8:30 încep să bată clopotele. Sosesc ierarhii care aveau să sfinţească biserica nouă a aşezământului monahal de lângă Iaşi, înainte de Sfânta Liturghie. Oamenii îşi pleacă smerit capetele pentru a primi binecuvântarea. Soborul împresionant de preoţi şi diaconi cântă imnul arhieresc, iar autorităţile locale şi centrale îi întâmpină pe arhierei cu pâine şi sare.

Slujba de sfinţire a Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului“ a fost oficiată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar la Episcopiei Romanului şi PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor. După ce peste biserica ridicată în cinstea Acoperământului Maicii Domnului a coborât harul sfinţitor, aşa cum se obişnuieşte la orice sfinţire de biserică, pelerinii - femei, bărbaţi, copii - aşezaţi la rând au început a trece prin sfântul altar, pentru a se închina, iar arhiereii, înconjuraţi de soborul de 50 de preoţi şi diaconi, au ieşit afară pentru a săvârşi Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie, pe o scenă special amenajată în curtea mănăstirii.

Referindu-se la semnificaţia zilei în care Dumnezeu a rânduit a se sfinţi noua biserică a Mănăstirii Hadâmbu, IPS Părinte Mitropolit Teofan a vorbit celor aproximativ 10.000 de credincioşi, sosiţi din toate colţurile ţării, despre rodnicia sufletului. „Numeroase biserici şi mănăstiri au devenit roade ale dezlegării sterpăciunii lui Ioachim şi a Anei. Chiar şi această sfântă mănăstire care parcă a răsărit din pământ, deşi este veche. Această mănăstire se arată pe ea ca un rod al naşterii şi acoperământului Maicii Domnului. Dumneavoastră nu sunteţi decât rodul cel binecuvântat al Maicii Preasfinte, Preasfânta Fecioară. De-a lungul istoriei a fost, este şi va fi o tensiune permanentă între rod, pe de o parte, şi sterpăciune, pe de altă parte. Ce este mai greu pentru o viaţă de om, şi mai ales în vremurile noastre, decât să întâlneşti oameni uscaţi sufleteşte, oameni sterpi în mintea şi în inima lor. Din stârpiciunea duhovnicească nu poate ieşi nimic. Iar aceasta are drept izvor necredinţa în Dumnezeu, iadul neiubirii, precum şi infernul trufiei. Într-o zi ca aceasta, Dumnezeu a rânduit ca Sfânta Fecioară Maria să se nască. În această zi în care harul lui Dumnezeu se răspândeşte şi coboară în cascade asupra umanităţii, să luăm aminte la stârpiciunea din sufletul nostru, care se manifestă în atâtea feluri. Mă bucur că această mănăstire se înfăţişează în faţa contemplaţiei noastre cu o frumuseţe atât de adâncă. Nu avem decât cuvânt de mulţumire, adus lui Dumnezeu şi Preacuratei Sale Maici pentru lucrarea care s-a împlinit aici“.

Binecuvântarea Maicii Domnului

Puterea neobişnuită a soarelui de septembrie nu îi descurajează pe credincioşii care-şi pleacă evlavios genunchii, cu faţa spre răsărit, pentru a se ruga în timpul Liturghiei. Unii se mulţumesc doar să asculte la boxe cea mai mare parte din slujbă, ţinând rândul la închinare, dincolo de zidul din piatră al mănăstirii. „Nu sunt supărată pentru că nu am reuşit să văd slujba. Mă bucur că am auzit de la boxe. Sunt la fel de fericită pentru că am auzit şi m-am rugat. Măicuţa Domnului îmi vede osteneala şi paşii pe care i-am făcut astăzi. Cu cât aştepţi mai mult un lucru, adică să trec prin sfântul altar, să-mi plec genunchii în faţa sfintei icoane, cu atât mă bucur mai mult şi primesc binecuvântare“, spune cu convingere Maria, o femeie simplă de la ţară, căreia i se umezesc ochii vorbind de Născătoarea de Dumnezeu.

Cu bagaje în mâni, ostenită de oboseală, o femeie trecută de 70 de ani, păşeşte pe poarta mănăstirii. Se uită lung la impunătoarea biserică, îşi face o cruce mare, după care îşi ţinteşte ochii spre locul unde se oficiază Liturghia. Se aşază în genunchi la sunetul clopotului care secondează cântarea „Pe Tine Te lăudăm“.

În timp ce soborul de preoţi se împărtăşeşte cu Trupul şi Sângele Mântuitorului, PS Ioachim Băcăuanul vorbeşte mulţimii despre cinstea care i se cuvine femeii dăruite să schimbe lumea: „Atunci când o cinstim pe Maica Domnului, cinstim taina ei, cinstim toate cele câte s-au petrecut în dânsa. Şi văzând acest sobor deosebit împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele lui Hristos, ne amintim că şi Dumnezeu Se pogoară la noi, precum S-a pogorât în pântecele Născătoarei de Dumnezeu. După aceea, când s-a sfinţit această biserică a Maicii Domnului, din nou S-a pogorât şi Duhul Sfânt şi Dumnezeu şi Maica Domnului“.

Pelerinajul la Hadâmbu s-a încheiat cu o agapă creştină oferită de mănăstire, în cadrul căreia 10.000 de pelerini au mâncat la un loc, îmbinându-se, astfel, Liturghia cu filantropia.

„Mă atrage icoana care plânge pentru păcatele noastre“

Ca în fiecare an, credincioşii au stat la rând pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, scoasă cu trei zile înainte şi aşezată în curtea mănăstirii

„Am venit aici ca să facem o rugăciune, să ne rugăm la Maica Domnului să ne ajute să trecem mai uşor peste suferinţe, să fim sănătoşi, să ne ocroteas-că. Ne-am închinat la sfânta icoană cu Maica Domnului, am făcut rugăciuni, am făcut rugă-ciunea de seară la ora 24:00, am stat la Sfântul Maslu. Ne-a ajutat Maica Domnului cu răbdare, pentru că asta este cel mai important. Este o binecuvântare că sunt aici, pentru că vin din satul natal al părintelui stareţ. Este a doua biserică prin al cărei altar trec“, ne-a mărturisit Viorica Mironescu, din Vicovul de sus.

„M-am rugat la Maica Domnului pentru suflet, pentru că sufletele sunt pline de păcate. Stau de patru ore la rând. Simt că am înaintat cu sufletul către Fecioara Maria şi către Dumnezeu. Dacă nu faci ceva pentru suflet, te-ai pierdut. Maica Domnului este mama noastră în cer şi pe pământ. Fără ea nici nu ne mân-tuiam, pentru că nu se năştea Domnul Iisus şi nu rezolvam nimic. Mă atrage totul la această mănăstire, dar mai ales icoana făcătoare de minuni care de atâtea ori plânge pentru păcatele noastre“, insistă Valerian Cazacu.

Recunoştinţă pentru ctitori

La finalul programului liturgic, IPS Mitropolit Teofan i-a acordat părintelui protosinghel Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, „Crucea Moldavă“ - pentru clerici (foto). „Ca semn de gratitudine, ca semn de mulţumire, pe care Sfânta Mitropolie a Moldovei şi Bucovinei o arată faţă de părintele stareţ Nicodim, îi oferim «Crucea Moldavă». Are părintele multe cruci în viaţă. În minunatul său suflet a avut capacitatea să poarte crucea atâtor restaurări pe care le-a primit aici. Peste aceste cruci, aşezăm şi «Crucea Moldav㻓, a subliniat Înalt Preasfinţia Sa. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a acordat mai multe distincţii pentru cei care au sprijinit construcţia noii biserici a Mănăstirii Hadâmbu. „Crucea Moldavă“ - pentru mireni a fost oferită familiilor: Costică Postârnac, Victor Norocea, Artemie Tălmaciu, Romică Sofronea, Cezar Cobuz. Au fost acordate, de asemenea, distincţii de vrednicie altor binefăcători care au ajutat Mănăstirea Hadâmbu de-a lungul timpului.

Simbol al hărniciei monahilor şi al dărniciei credincioşilor

Cu prilejul sfinţirii bisericii noi de la Hadâmbu, PF Părinte Daniel a transmis un mesaj, citit, la finalul Sfintei Liturghii, de vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, arhim. Varlaam Merticariu

În lumina strălucitoare a marelui praznic al Naşterii Maicii Domnului şi a evenimentului prilejuit de sfinţirea noii biserici cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“ a Mănăstirii Hadâmbu, străluceşte şi dragostea lui Dumnezeu faţă de oameni şi faţă de cei care astăzi au venit, în număr aşa de mare, ca să se roage în noul sfânt lăcaş al acestei mănăstiri.

După spusele marelui istoric de artă Vasile Drăguţ, Mănăstirea Hadâmbu, din judeţul Iaşi, în urma alungării călugărilor din mănăstiri de către regimul comunist (1959), a avut mult de suferit, devenind o ruină, întregul proces de degradare durând aproape 30 de ani.

Însă, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, Mănăstirea Hadâmbu a fost redeschisă în anul 1990, chiar la începutul păstoririi noastre ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, când am numit ca stareţ al mănăstirii pe harnicul protosinghel Nicodim Gheorghiţă. De la acea dată, Mănăstirea Hadâmbu a cunoscut mai multe lucrări de amploare, printre care se numără şi această biserică nouă, construită în stil moldav ştefanian.

Începând cu anul 1990, lucrările de restaurare, construire şi reconstruire a mănăstirii au asigurat sfântului lăcaş dăinuire, dar şi o temeinică dezvoltare, astăzi Mănăstirea Hadâmbu deţinând un arhondaric mare şi frumos, unde pot fi cazaţi peste 500 de pelerini, un agheazmatar, un muzeu, trei fântâni.

Toate acestea au fost realizate, ca şi biserica, din donaţii sau sponsorizări ale credincioşilor, printre care se numără şi distinse personalităţi şi oameni de afaceri din judeţul Iaşi şi din judeţele limitrofe acestuia.

O poartă deschisă spre cer

De asemenea, dintre clădirile vechi ale mănăstirii, care au avut de suferit în perioada când în mănăstire nu s-au aflat vieţuitori, au fost restaurate în această perioadă: stăreţia veche, zidul de incintă, biserica veche şi turnul clopotniţă, unde au fost aşezate şi cele trei clopote turnate la Cernăuţi, prin bunăvoinţa câtorva credincioşi din raionul Crasna.

În bucuria şi lumina hramului Mănăstirii Hadâmbu şi a sfinţirii noii biserici, rugăm pe Maica Domnului să fie mijlocitoare pe lângă Fiul ei, Hristos Domnul, ca noua biserică să devină pentru cei prezenţi şi generaţiile ce vor urma o poartă deschisă spre cer prin care se înalţă rugăciuni către Dumnezeu, se aduce mulţumire pentru binefacerile primite de la El, se cere iertarea păcatelor, sfinţirea şi mântuirea oamenilor.

Felicităm obştea Mănăstirii Hadâmbu, în frunte cu părintele stareţ Nicodim Gheorghiţă, şi pe toţi cei ce au contribuit la zidirea, pictarea şi dotarea acestei frumoase biserici.

Cu aceste gânduri, rugăm pe Hristos Domnul să vă binecuvinteze pe toţi cei prezenţi, să vă ocrotească şi să vă călăuzească pe calea mântuirii, spre slava Preasfintei Treimi şi binele Bisericii.

Renaşterea unei mănăstiri uitate

Potrivit pisaniei Mănăstirii Hadâmbu, în anul 1659, voievodul Gheorghe Ghica i-a dăruit lui Iani Hadâmbu, fost chelar, un loc „în pădurea Iaşilor la Dealul Mare“, pentru a construi acolo o biserică. Mănăstirea Hadâmbu, aşa cum a fost construită ea începând cu anul 1659, era un complex fortificat reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea. De-a lungul timpului, mănăstirea a fost supusă eroziunii timpului, vicisitudinilor istoriei, dar şi răutăţilor şi greutăţilor omeneşti. Pe la începutul veacului al XX-lea, Nicolae Iorga a vizitat mănăstirea şi a admirat cu evlavie frumuseţea locurilor, dar a deplâns, în acelaşi timp, starea jalnică în care ajunsese aşezământul monahal.

După 1990, prin purtarea de grijă a mitropolitului de atunci al Moldovei, astăzi Patriarhul României, PF Părinte Daniel, după 30 de ani de uitare, Mănăstirea Hadâmbu a fost reînfiinţată. În cei 18 ani, mănăstirea a fost restaurată, extinsă, devenind una dintre cele mai frumoase şi căutate mănăstiri din ţara noastră.

Începând cu anul 1996, s-a ridicat, la doar 10 metri distanţă de zidurile vechii mănăstiri, aşezământul bisericesc cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“, prin osârdia şi vrednicia părintelui stareţ, protosinghelul Nicodim Gheorghiţă. Biserica este pardosită cu marmură de Ruşchiţa, prelucrată în atelierele de la Holboca - Iaşi. Pictura sfântului lăcaş a fost începută de maestrul Vasile Buzuloiu şi continuată de către ucenicul său, Vasile Gheorghiţă. Demisolul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului“ serveşte ca paraclis, fiind pus sub protecţia Sfântului Ierarh Nicolae.

Unul dintre cele mai mari pelerinaje din ţară

În iarna anului 2003, pe 22 ianuarie, la Mănăstirea Hadâmbu a izbucnit un incendiu care a mistuit una dintre casele monahale. Toată casa s-a transformat în scrum, inclusiv obiectele bisericeşti adăpostite într-una dintre camerele acesteia. Icoana făcătoare de minuni însă a rămas intactă.

Aceasta a fost pictată în 1938 de preotul Octavian Zmău şi donată schitului de egumenul acestuia, ieromonahul Iov Mazilu. A fost ferecată, ulterior, în argint de către meşterul Ion Contfas din Târgu Neamţ. Coroanele sunt din aur, decorate cu pietre preţioase, rubine, safire şi smaralde, donate de familiile Constantin Roxana şi Elena Amariei din Piatra Neamţ. Datorită minunilor care s-au întâmplat în urma rugăciunilor la această icoană, Mănăstirea Hadâmbu este căutată de credincioşi din toată ţara, pelerinajul care are loc pe 8 septembrie, în fiecare an, aici, numărându-se, cu siguranţă, printre cele mai mari pelerinaje ortodoxe din ţara noastră. (Ziarul Lumina)