Simpozion dedicat ctitorilor şi restauratorilor Mănăstirii Dragomirna

Timp de două zile, la Mănăstirea Dragomirna din judeţul Suceava a avut loc a II-a ediţie a Simpozionului „Dragomirna: ctitori şi restauratori“. Evenimentul a reunit istorici, restauratori şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi s-a înscris în paginile de istorie ale aşezării monahale ctitorite de mitropolitul Anastasie Crimca.

În perioada 24-25 august 2014, la Mănăstirea Dragomirna s-a desfăşurat un simpozion naţional, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi cu ajutorul financiar al Secretariatului de Stat pentru Culte. Intitulat „Dragomirna: ctitori şi restauratori“, simpozionul ajuns la acea de-a doua ediţie a pus în discuţie teme referitoare la ctitorii complexului monahal. Duminică seara a fost oficiată o slujbă de Te Deum şi Parastasul pentru ctitorii şi restauratorii mănăstirii, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen. În continuare a avut loc deschiderea oficială a evenimentului. În cuvântul de deschidere, stavrofora Macrina Săuciniţanu, stareţa Mănăstirii Dragomirna, a mulţumit Secretariatului de Stat pentru Culte, care a susţinut financiar desfăşurarea acestui simpozion. În acelaşi timp, stavrofora Macrina Săuciniţanu a subliniat faptul că manifestarea „Dragomirna - ctitori şi restauratori“ se doreşte a fi o continuare a activităţii culturale de promovare a patrimoniului cultural şi naţional şi de prezentare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice referitoare la istoria Mănăstirii Dragomirna, iniţiate în anul 2009 prin Simpozionul „Dragomirna şi ctitorii ei“.

Locul de metanie al mitropolitului Anastasie Crimca

Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a apreciat rolul acestei manifestă ri „pentru trezirea neamului şi pentru revenirea memoriei unui popor care îşi pierde moştenirea culturală“. A urmat vizitarea bisericii-monument istoric, precum şi a muzeului aflat în incintă. Cu ocazia organizării simpozionului, s-a aflat locul de metanie al mitropolitului Anastasie Crimca – biserica veche a Dragomirnei şi locul de veci al marelui ctitor Luca Stroici -biserica schitului Dragomirnei. Prof. Petronel Zahariuc, prof. Alexandru Pînzar şi prof. Bogdan Atanasiu au completat un pomelnic al ctitorilor uitaţi din veacurile XVII şi XVIII. La secţiunea restauratori sau prezentat lucrări de restaurare ale mănăstirilor Dragomirna, Putna şi Secu. Firul care a legat aceste comunică ri a fost comemorarea arhitectului Ioana Grigorescu, care s-a implicat cu multă trudă şi înţelepciune în restaurarea multor mănăstirii în perioada anilor â60-â70, de la naşterea căreia se vor împlini 100 de ani în 2015. Restauratori de renume, precum Oliviu Boldura, Stelian Onica, Carmen Solomonea, au descris etape din restaurările pe care le-au făcut în ultimii ani la Mănăstirea Dragomirna. „Prin prezentă ri PowerPoint s-au marcat etape din proiectele de restaurare a turlei Bisericii «Pogorârea Duhului Sfânt», restaurarea iconstasului şi a frescelor ce împodobesc interiorul acestei biserici. Printre cei care au susţinut comunicări s-au aflat specialişti din lumea laică, dar şi vieţuitori ai mănăstirilor care au fost restaurate şi de Ioana Grigorescu. Comunicările ştiinţifice prezentate la acest simpozion au evidenţiat activitatea ctitorilor şi a restauratorilor, mai ales că pe 19 ianuarie 2014 s-au împlinit 385 de ani de la moartea mitropolitului Anastasie Crimca, cel care a ctitorit Dragomirna“, a relatat rasofora Maria Magdalena Gherghina, secretarul Mănăstirii Dragomirna. La final, cei prezenţi au fost invitaţi la un tur al mănăstirii pentru a fi vizitate obiectivele restaurate şi pentru a se aprecia arhitectura mănăstirii (biserica, fortăreaţa cu turnuri şi drum de strajă), evidenţiată prin iluminat arhitectural.

Comunicări pe două secţiuni

Luni, 25 august, în cea de-a doua zi a manifestărilor, simpozionul a debutat cu secţiunea „Ctitori - comunicări şi discuţii“, astfel: Ştefan S. Gorovei: „Din nou despre ctitorii Dragomirnei. Observaţii, nelămuriri, precizări“, monahul Iustin Taban: „Un mitropolit, un domn şi un patriarh: Anastasie Crimca, Radu Mihnea şi Teofan al Ierusalimului în contextul anului 1617“, Maria Magdalena Székely: „Vechi şi nou despre înrudirile şi ctitoriile Stroiceştilor“, Mihai-Bogdan Atanasiu: „Ctitori din veacurile XVII şi XVIII: hatmanul Gavriliţă Costache şi vistiernicul Filip Catargiu“, Alexandru Pînzar: „Binefăcători uitaţi din veacul al XVIII-lea: «fericitul ctitor Hagi Ivanciu», rasofora Maria Magdalena Gherghina: „Moaştele Sfântului Iacob Persul din Mănăstirea Dragomirna - danie ctitoricească“, Petronel Zahariuc: „Refacerea domeniului Mănăstirii Dragomirna 1654“, Olimpia Mitric: „Din tezaurul bibliofil mai puţin cunoscut al Mănăstirii Dragomirna“. La orele după-amiezii, simpozionul a continuat cu secţiunea „Restauratori - prezentări şi discuţii“, după urmă torul program: stavrofora Macrina Săuciniţanu: „Câteva aspecte despre reparaţiile şi restaurările Mănăstirii Dragomirna în cele patru secole de existenţă“, ierodiacon Varlaam Prodan: „Renaşterea arhitecturală a mănăstirii Secu din perioada 1966-1977“, monah Alexie Cojocaru: „Restaurarea Mănăstirii Putna de către arhitect Ioana Grigorescu în cadrul proiectului M22 (1968-1972)“, Dan Kisilevici: „Perspectiva asupra restaurării ansamblului mănăstiresc Dragomirna - contribuţia arhitectei Ioana Grigorescu“, Oliviu Boldura şi Ileana Zbârnea: „Aspecte generale privind cercetarea, conservarea şi restaurarea elementelor decorative exterioare din piatră de la turla Bisericii Mănăstirii Dragomirna“, Carmen Solomonea: „Biserica Mănăstirii Dragomirna -restaurare şi punere în valoare a picturii murale“, Stelian Onica: „Aspecte din cazuistica specifică, complexă în conservarea – restaurarea iconostasulu Bisericii «Pogorârea Duhului Sfânt» a Mănăstirii Dragomirna“, precum şi Eugenia Sidoriuc: „Câteva consideraţii privind Epitaful Mitropolitului Varlaam al Rostovului, datat 1598, aparţinând Mănăstirii Dragomirna“.