Parohia Toma Cozma din Iaşi şi-a luat rămas-bun în cea de-a 12-a zi a lunii august de la părintele diacon Ghinuţă Scopos. Preacucernicia Sa a fost cunoscut de toţi credincioşii care au păşit pragul locaşului de închinăciune, mai ales după 1990, când a fost hirotonit pe seama Bisericii Toma Cozma. Până acum doi ani, enoriaşii l-au ascultat pe părintele Ghinuţă la strana bisericii, care, deşi înaintat în vârstă, a participat la sfintele slujbe, bucurându-se de respectul tuturor. Slujba Înmormântării pentru diaconi a fost săvârşită într-o atmosferă duhovnicească de un sobor de preoţi. Lângă sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui diacon au stat membrii familiei, la slujbă asistând numeroşi credincioşi din parohie. Răspunsurile la strană au fost oferite de un grup de tineri teologi, dirijaţi de Sergiu Panaite. La finalul slujbei, părintele paroh Mihai Mărgineanu a adresat un cuvânt în care a amintit câteva repere din viaţa părintelui mutat la cele veşnice. „Astăzi (n.r. marţi, 12 august), conducem pe ultimul drum pe un om care, prin natura activităţii clericale, a avut menirea de a vesti între oameni voia lui Dumnezeu şi de a-i determina pe aceştia să-şi gândească faptele raportându-se la veşnicie. Părintele diacon Ghinuţă Scopos a cunoscut în existenţa sa dăruită cu generozitate de Dumnezeu, cu 88 de ani de viaţă, şi bucuriile şi întristările unei existenţe umane. A văzut lumina zilei în ziua de 9 mai a anului 1926. S-a născut în localitatea Osoi, într-o distinsă familie de preoţi. Tatăl sau, Gheorghe Scopos, era preotul comunităţii din Osoi. A cunoscut bucuriile unei copilării formate în frică de Dumnezeu şi într-o educaţie aleasă. A cunoscut însă şi dramatismul despărţirii de cei dragi, căci, pe când avea doar şapte ani, tatăl său, preotul Gheorghe, a murit de tânăr. A cunoscut însă ce înseamnă unitatea familiei la vreme de încercare. Luat fiind de bunicii săi, a primit educaţie în aceeaşi frică de Dumnezeu, în aceeaşi dragoste faţă de oameni şi în acelaşi respect faţă de valorile morale şi spirituale care dau identitate şi conţinut vieţii noastre. Probabil că această creştere în frică de Dumnezeu avea să-l determine să urmeze cursurile Seminarului Teologic «Veniamin Costachi» din Iaşi, unde a deprins dragostea pentru cultură şi cea pentru studiu, fiind remarcat încă din anii de seminar ca fiind un elev studios, cu multă râvnă pentru cultivarea sa. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie şi Filosofie la Cluj“, a amintit pr. paroh Mihai Mărgineanu.
joi, 14 august 2014
Părintele Ghinuţă Scopos, „un om al sobrietăţii şi al cuminţeniei“
Diaconul Ghinuţă Scopos, slujitor la Biserica Toma Cozma din Iaşi, a
fost înmormântat în urmă cu două zile. Părintele diacon, ajuns la
venerabila vârstă de 88 de ani, a plecat la Domnul în seara zilei de 10
august 2014. Vrednicul slujitor al Sfântului Altar a fost hirotonit
diacon în anul 1992, după ce în anii tinereţii a urmat cursurile
Facultăţii de Teologie şi Filosofie din Cluj-Napoca.
Parohia Toma Cozma din Iaşi şi-a luat rămas-bun în cea de-a 12-a zi a lunii august de la părintele diacon Ghinuţă Scopos. Preacucernicia Sa a fost cunoscut de toţi credincioşii care au păşit pragul locaşului de închinăciune, mai ales după 1990, când a fost hirotonit pe seama Bisericii Toma Cozma. Până acum doi ani, enoriaşii l-au ascultat pe părintele Ghinuţă la strana bisericii, care, deşi înaintat în vârstă, a participat la sfintele slujbe, bucurându-se de respectul tuturor. Slujba Înmormântării pentru diaconi a fost săvârşită într-o atmosferă duhovnicească de un sobor de preoţi. Lângă sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui diacon au stat membrii familiei, la slujbă asistând numeroşi credincioşi din parohie. Răspunsurile la strană au fost oferite de un grup de tineri teologi, dirijaţi de Sergiu Panaite. La finalul slujbei, părintele paroh Mihai Mărgineanu a adresat un cuvânt în care a amintit câteva repere din viaţa părintelui mutat la cele veşnice. „Astăzi (n.r. marţi, 12 august), conducem pe ultimul drum pe un om care, prin natura activităţii clericale, a avut menirea de a vesti între oameni voia lui Dumnezeu şi de a-i determina pe aceştia să-şi gândească faptele raportându-se la veşnicie. Părintele diacon Ghinuţă Scopos a cunoscut în existenţa sa dăruită cu generozitate de Dumnezeu, cu 88 de ani de viaţă, şi bucuriile şi întristările unei existenţe umane. A văzut lumina zilei în ziua de 9 mai a anului 1926. S-a născut în localitatea Osoi, într-o distinsă familie de preoţi. Tatăl sau, Gheorghe Scopos, era preotul comunităţii din Osoi. A cunoscut bucuriile unei copilării formate în frică de Dumnezeu şi într-o educaţie aleasă. A cunoscut însă şi dramatismul despărţirii de cei dragi, căci, pe când avea doar şapte ani, tatăl său, preotul Gheorghe, a murit de tânăr. A cunoscut însă ce înseamnă unitatea familiei la vreme de încercare. Luat fiind de bunicii săi, a primit educaţie în aceeaşi frică de Dumnezeu, în aceeaşi dragoste faţă de oameni şi în acelaşi respect faţă de valorile morale şi spirituale care dau identitate şi conţinut vieţii noastre. Probabil că această creştere în frică de Dumnezeu avea să-l determine să urmeze cursurile Seminarului Teologic «Veniamin Costachi» din Iaşi, unde a deprins dragostea pentru cultură şi cea pentru studiu, fiind remarcat încă din anii de seminar ca fiind un elev studios, cu multă râvnă pentru cultivarea sa. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie şi Filosofie la Cluj“, a amintit pr. paroh Mihai Mărgineanu.
Parohia Toma Cozma din Iaşi şi-a luat rămas-bun în cea de-a 12-a zi a lunii august de la părintele diacon Ghinuţă Scopos. Preacucernicia Sa a fost cunoscut de toţi credincioşii care au păşit pragul locaşului de închinăciune, mai ales după 1990, când a fost hirotonit pe seama Bisericii Toma Cozma. Până acum doi ani, enoriaşii l-au ascultat pe părintele Ghinuţă la strana bisericii, care, deşi înaintat în vârstă, a participat la sfintele slujbe, bucurându-se de respectul tuturor. Slujba Înmormântării pentru diaconi a fost săvârşită într-o atmosferă duhovnicească de un sobor de preoţi. Lângă sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui diacon au stat membrii familiei, la slujbă asistând numeroşi credincioşi din parohie. Răspunsurile la strană au fost oferite de un grup de tineri teologi, dirijaţi de Sergiu Panaite. La finalul slujbei, părintele paroh Mihai Mărgineanu a adresat un cuvânt în care a amintit câteva repere din viaţa părintelui mutat la cele veşnice. „Astăzi (n.r. marţi, 12 august), conducem pe ultimul drum pe un om care, prin natura activităţii clericale, a avut menirea de a vesti între oameni voia lui Dumnezeu şi de a-i determina pe aceştia să-şi gândească faptele raportându-se la veşnicie. Părintele diacon Ghinuţă Scopos a cunoscut în existenţa sa dăruită cu generozitate de Dumnezeu, cu 88 de ani de viaţă, şi bucuriile şi întristările unei existenţe umane. A văzut lumina zilei în ziua de 9 mai a anului 1926. S-a născut în localitatea Osoi, într-o distinsă familie de preoţi. Tatăl sau, Gheorghe Scopos, era preotul comunităţii din Osoi. A cunoscut bucuriile unei copilării formate în frică de Dumnezeu şi într-o educaţie aleasă. A cunoscut însă şi dramatismul despărţirii de cei dragi, căci, pe când avea doar şapte ani, tatăl său, preotul Gheorghe, a murit de tânăr. A cunoscut însă ce înseamnă unitatea familiei la vreme de încercare. Luat fiind de bunicii săi, a primit educaţie în aceeaşi frică de Dumnezeu, în aceeaşi dragoste faţă de oameni şi în acelaşi respect faţă de valorile morale şi spirituale care dau identitate şi conţinut vieţii noastre. Probabil că această creştere în frică de Dumnezeu avea să-l determine să urmeze cursurile Seminarului Teologic «Veniamin Costachi» din Iaşi, unde a deprins dragostea pentru cultură şi cea pentru studiu, fiind remarcat încă din anii de seminar ca fiind un elev studios, cu multă râvnă pentru cultivarea sa. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie şi Filosofie la Cluj“, a amintit pr. paroh Mihai Mărgineanu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu